Gandul.info
Departamentul Economic - Mediafax
8425 vizualizări 17 oct 2018

Regulamentul aprobat miercuri de BNR şi aşteptat cu sufletul la gură, atât în sistemul bancar, cât şi de cei care speră să îşi cumpere o casă, schimbă regulile de creditare şi limitează sumele pe care banca le poate acorda celor care depun dosare de credit.

Conform noilor prevederi, nivelul maxim de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor,” se detaliază într-un comunicat de presă al BNR.

Astfel, BNR încurajează creditele în lei şi pune o limită mai severă pentru creditele în valută.

Ce rată îşi mai permite o familie cu venit mediu

Reprezentanţii Băncii Naţionale mai arată cum se modifică rata maximă lunară (în lei) pe care şi-o va permite o persoană cu un venit net de 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2019. Astfel, dacă anterior îşi putea permite o rată de 1.413 lei, conform noilor calcule, va putea accesa un credit cu rata maximă de 1.200 lei.

În cazul unei gospodării formată din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata lunară aprobată va creşte de la 1.996 lei la 2.000 de lei.

BNR mai explică faptul că se simplifică modul de calcul al ratei, astfel încât oricine va putea deduce pentru ce împrumut se califică. Dacă până acum, gradul maxim de îndatorare varia de la o bancă la alta, de anul viitor, acesta va fi cel specificat de BNR în noul Regulament: 40% pentru creditele în lei şi 20% pentru cele în valută.

Din venitul net luat în calcul la acordarea creditului nu se mai scad următoarele cheltuieli: cele de subzistenţă (coşul zilnic), alte ajustări privind veniturile şi ajustări de şocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii şi venitul disponibil.

Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi instituţiilor financiare non-bancare. Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

”Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019”, au subliniat reprezentanţii Băncii Centrale.

Modificările la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.

Protest împotriva băncilor

Isărescu: Ni s-a reproşat că este formă indirectă de control de capital

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara, la începutul lunii octombrie, că măsurile de limitare a gradului de îndatorare sunt concepute spre binele consumatorilor.

”Este spre binele consumatorilor să îşi evalueze corect posibilităţile de rambursare, ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru,” preciza Isărescu, în briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară de la începutul lunii octombrie.

Guvernatorul BNR a menţionat că este şi spre binele industriei bancare să fie impus un grad de îndatorare la acordarea de credite, ca ”să nu trăiască, din nou, cu creşterea creditelor neperformante”.

Oficialul Băncii centrale a adăugat că piaţa nu mai foloseşte doar dobânda ca ”regulator al pieţelor, considerând că pieţele rezolvă absolut tot”.

”Ce putem să facem este prin instrumente ceva mai directe decât dobânda, dar mult mai indirecte decât «Fă asta. Fă asta.» - n-ai cum să faci aşa ceva ca instituţie centrală, pentru că băncile sunt unităţi independente, care-şi asumă toate riscurile şi urmăresc maximizarea profitului,” a precizat Isărescu.

El reamintea că i s-a reproşat BNR că limitarea gradului de îndatorare ar fi o formă indirectă de control de capital.

”Condiţia intrării României în Uniunea Europeană a fost free capital movement (n.red. - libera circulaţie a capitalurilor). A trebuit să le liberalizăm. Am făcut ceva atunci: am procedat la o descentralizare. Am spus ca toate aceste măsuri prudenţiale să le facă băncile, în libertatea lor, şi să fie aprobate de Banca Naţională,” a punctat Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale a subliniat că, pe acest fond, instituţia nu a putut opri creditul în valută. ”L-am putut cel mult descuraja. Nici creditul în franci elveţieni. A rămas comparativ mic, dar uitaţi că ne-a afectat,” a subliniat Isărescu.

Oficial BNR: în multe cazuri, gradul de îndatorare a ajunsla 75%

Raportul asupra stabilităţii financiare, prezentat la sfârşitul anului trecut de conducerea Băncii Naţionale a României, arăta că factorul care agravează situaţia supraîndatorării este acordarea de credite cu dobândă variabilă.

Referindu-se la supraîndatorarea populaţiei, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea explica la acel moment că majoritatea creditelor acordate în ultimii ani sunt cu dobândă variabilă, ceea ce reprezintă un ”factor agravant”. În consecinţă, oficialul recomanda  viitorilor debitori să contracteze credite noi cu dobândă fixă.

La rândul său, Eugen Rădulescu - directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR - a arătat că o creştere cu doar două puncte procentuale a ratei dobânzii la creditele ipotecare a mărit gradul de îndatorare a debitorilor cu venituri mici de la 65% la 75% din venituri, ceea ce devine greu de suportat.

Citește și: