no author
Dan Straut
1381 vizualizări 6 dec 2017

De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobişnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

Consiliul Fiscal precizează că a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la a face unele consideraţii generale şi la identificarea unor aspecte majore vizibile la o primă evaluare, urmând ca elaborarea opiniei complete să fie finalizată în săptămâna 11-15 decembrie 2017. Odată finalizată, Consiliul Fiscal va notifica opinia sa Parlamentului şi o va publica pe pagina de web a instituţiei (www.consiliulfiscal.ro).

Astfel, Consiliul Fiscal consideră oportune următoarele consideraţii generale preliminare (extras):
- „Politica fiscală este prociclică, ducând la o adâncire a deviaţiei faţă de obiectivul pe termen mediu, în contradicţie cu regulile fiscale”
- „Construcţia bugetară ţinteşte un deficit situat uşor sub nivelul de referinţă de 3% din PIB aferent braţului corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). Indiferent însă de nivelul estimat al excesului de cerere (de menţionat că persistă diferenţe semnificative între evaluările Comisiei Naţionale de Prognoză - CNP şi cele mai recente evaluări disponibile din partea Comisiei Europene - CE cu privire la dimensiunea ritmului de creştere a PIB potenţial şi efectiv, evaluările CNP fiind substanţial mai optimiste), construcţia bugetară consfinţeşte un derapaj de proporţii şi care continuă să se lărgească şi în 2018 de la exigenţele braţului preventiv al PSC, preluate de altfel şi în legislaţia naţională”
- „Scenariul macroeconomic este mai degrabă optimist, cu parametri apar situaţi în partea superioară a intervalului posibilităţilor. Balanţa riscurilor inclinată spre evoluţii mai puţin favorabile celor luate în calcul”
- „Veniturile din TVA prognozate pentru 2018 apar drept semnificativ supraevaluate, cu implicaţii asupra asigurării finanţării autorităţilor locale”
- Situarea deficitului sub plafonul de 3% depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepţional. Construcţia bugetară include venituri excepţionale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (+1 miliard de lei la venituri de capital) şi din închirierea benzilor de frecvenţă 5G (+1,3 miliarde de lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi)”
- „Cheltuielile de asistenţă socială apar drept semnificativ subevaluate”.

În fine, Consiliul Fiscal consideră drept inexplicabilă diminuarea cheltuielilor de asistenţă socială la nivelul autorităţilor locale cu 370 de milioane de lei comparativ cu nivelul bugetat pentru 2017. „Împreună, elementele mai sus descrise par să indice o subevaluare a cheltuielilor de asistenţă socială cu circa 4 miliarde de lei”, notează instituţia.

Comisia Europeană evaluează ritmul de creştere a PIB potenţial la 3,7% în 2017, acesta accelerându-se ulterior la 4% în 2018 şi 2019, în timp ce Comisia Naţională de Prognoză îl evaluează la 4,6% în 2017, 5,2% în 2018 şi 5,3% în 2019.

„Diferenţele sunt semnificative şi în cazul ritmului de creştere prognozat al PIB real efectiv, Comisia Europeană evaluându-l la 4,4% şi 4,1% în 2018 şi, respectiv, în 2019, în timp ce CNP anticipează creşteri de 5,5% şi 5,7%. Diferenţele de evaluare se compensează reciproc în evaluarea excesului de cerere, diferenţele între cifrele avansate de CE şi CNP fiind de doar 0,4 pp. de PIB potenţial în 2017 şi 2018 şi 0,2 pp. de PIB potenţial în 2019”, mai arată Consiliul Fiscal.

Citește și: