Mihai Draghici - Mediafax
2944 vizualizări 30 sep 2018

În cadrul acordului, care necesită aprobarea unei instanţe judiciare, Elon Musk va putea rămâne director general al companiei Tesla, dar trebuie să demisioneze în cel mult 45 de zile din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie. Nu va avea dreptul să fie reales în această funcţie timp de trei ani. Elon Musk şi Tesla vor plăti şi o amendă de 20 de milioane de dolari.

Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare (SEC) l-a acţionat în judecată pe Elon Musk în urmă cu două zile sub acuzaţia că a indus în eroare investitorii. Pe 7 august, acesta transmise prin Twitter că ar fi obţinut fondurile necesare pentru delistarea de la bursă a companiei Tesla şi trecerea acesteia sub control privat prin cumpărarea în cadrul unei tranzacţii de 420 de dolari pe acţiune. Anunţul a generat confuzie şi a condus la creşterea valorii firmei pe piaţa bursieră. Însă Comisia pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare afirmă că, în realitate, Musk nu obţinuse fondurile necesare.

Elon Musk a acceptat acordul de finalizare a litigiului "fără a recunoaşte ori a nega acuzaţiile formulate în plângerea Comisiei pentru Garanţii şi Tranzacţii financiare", conform documentelor judiciare.

Compania Tesla a acceptat să numească doi noi directori independenţi şi să înfiinţeze o comisie care să monitorizeze comunicaţiile oficiale ale lui Elon Musk.

Elon Musk a compus vestitul mesaj despre delistarea Tesla şi răscumpărarea titlurilor companiei cu 420 de dolari/acţiune influenţat de semnificaţia numărului 420 printre consumatorii de marijuana şi pentru a-şi distra prietena, cântăreaţa rap Grimes, relatează Bloomberg.

Securities and Exchange Commission, organismul de control al bursei americane, a făcut o conexiune clară într-o conferinţa de presă, după ce a anunţat că l-a dat în judecată lui Musk pentru afirmaţia falsă că va răscumpăra acţiunile companiei cu 420 de dolari pe acţiune.

"În timp ce investitorii Tesla au crezut că are o ofertă fermă, noi susţinem că Musk a ajuns la preţul de 420 de dolari, cu 20% mai mult decât preţul pieţei, din cauza semnificaţiei acestui număr în cultura legată de marijuana, crezând că prietena lui se va amuza", a declarat Steven Peikin, co-director al diviziei de aplicare a SEC.

Musk a criticat decizia SEC, declarându-se întristat şi dezamăgit, dar a evitat să se refere la marijuana. "Integritatea este cea mai importantă valoare din viaţa mea şi faptele vor arată că niciodată nu am compromis asta în vreun fel", a mai spus Musk.

Miliardarul american a renunţat la planul de delistare a companiei, invocând reacţia investitorilor.

420, 4:20 sau 4/20 (pronunţat four-twenty) este un termen care în cultura ce înconjoară consumul de marijuana se referă la fumatul la ora 4:20 sau pentru a celebra data de 20 aprilie.

Ora 4:20 a pornit de la patru studenţi care, în 1971, şi-au propus să caute o cultură abandonată de canabis şi şi-au dat întâlnire la respectiva oră. Ulterior apariţia în media a poveştii a indus ideea că 4:20 este o oră acceptabilă pentru consumul marijuanei. 20 aprilie este, în cultura din jurul consumului de canabis, data la care oamenii se adună pentru a fuma şi a cere legalizarea consumului. Astfel de manifestări au loc în diverse oraşe americane, dar şi la Londra sau în Noua Zeelandă.

Elon Musk face parte din categoria celor predestinaţi să devină figuri publice. În afaceri, apare din când în când cineva care încalecă valul cel mare şi, ca un surfer de succes, rămâne pe creastă. Elon Musk face parte din această categorie.

Antreprenor şi om de afaceri, el părea la un moment dat că ar fi luat locul legendarului Steve Jobs în mitologia populară a afacerilor americane. Culmea! Căderea de acum nu face decât să-l apropie şi mai mult de fondatorul Apple. Acesta a avut şi el propriul moment de cădere, care nu l-a împiedicat să dezvolte noi afaceri de succes şi, mai târziu, să lanseze o gamă uluitoare de produse ce au dus la renaşterea companiei.

Cine este Musk?

Elon Musk este părintele maşinii electrice Tesla şi se află în spatele companiei SpaceX, jucător important în transportul spaţial privat. S-a născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1971. A învăţat singur limbaje de programare şi la 12 ani, vindea pentru 500 de dolari, codul pentru un joc video numit "Blastar".

Musk a absolvit un liceu din Pretoria şi s-a mutat în Canada la vârsta de 17 ani. În 1992, după doi ani petrecuţi la o şcoală de afaceri din Ontario, s-a transferat la Universitatea din Pensylvania, unde a obţinut o diplomă în economie. A mai petrecut încă un an acolo, pentru a obţine şi o diplomă în fizică. În anul 2002, a obţinut cetăţenia americană.

Elon Musk a fondat alături de fratele său Zip2, o companie de software care a dezvoltat un ghid online pentru industria de tipărire a ziarelor. Compania a semnat contracte cu New York Times şi Chicago Tribune şi a fost achiziţionată ulterior de Compaq pentru 341 milioane de dolari.

În martie 1999, omul de afaceri a co-fondat X.com, un serviciu financiar de plăţi online şi prin email. Un an mai târziu, X.com a fuzionat cu o altă companie, Cofinity, care deţinea marca PayPal. PayPal a avut o creştere rapidă şi a fost achiziţionată de eBay pentru 1,5 miliarde de dolari, din care Musk a primit 165 de milioane de dolari.

Apoi a fondat SpaceX, specializată în construcţia de vehicule spaţiale şi Tesla Motors. Primul model al companiei a fost Tesla Roadster, o maşină sport electrică, ce a avut vânzări de peste 2.500 de unităţi.

În 2010, Elon Musk a apărut în lista Time a celor mai influenţi oameni din lume. A servit ca model pentru celebrul personaj de film Tony Stark, din franciza de mare succes "Iron Man". În aprilie 2017, Tesla devenea cel mai valoros producător de maşini din Statele Unite, cu o capitalizare de piaţă de peste 50 de miliarde de dolari, iar averea lui Musk urca spre 15 miliarde de dolari.

Obsedat de greşelile de scriere

Într-o carte scrisă de un jurnalist american descoperim un Musk dur cu sine, pentru că lucra în mod curent 100 de ore pe săptămână, dar la fel de dur şi cu colaboratorii săi, iar povestea concedierii asistentei sale Mary Beth Brown, în 2014, este relevantă în acest sens.

Mai puteam afla despre un Musk obsedat de-a binelea de greşelile de scriere din e-mailuri şi care ignoră, pur şi simplu, astfel de mesaje, dar şi de un Musk care se ridică de la masă şi iese fără un cuvânt, pentru a privi cerul, pentru că nu mai suportă discuţiile anapoda sau proştii.

Fiecare medalie are şi un revers: în 2016, presa descoperea că Tesla pierde 4.000 de dolari la fiecare maşină vândută şi maşina este puternic subvenţionată de stat. Chiar dacă pierderile portdrapelului lui Elon Musk scăzuseră de la 14.700 de dolari la 3.794 de dolari, valoarea finală era uimitoare: Tesla Motors, SolarCity şi SpaceX primiseră în total, în câţiva ani, 4,9 miliarde de dolari subvenţii din partea statului. Toate acestea pentru ca o elită - pentru că afaceristul care conducea o Tesla în acel moment avea un venit mediu anual de 320.000 de dolari - să pozeze în ecologistă.

O poziţie aparte a avut Musk în relaţia cu inteligenţa artificială, despre care crede că ar putea deveni un dictator nemuritor de care nu vom putea scăpa niciodată. ”Cel mai puţin înfricoşător scenariu de viitor pe care mi-l poi închipui e acela în care avem inteligenţă artificială democratizată, deoarece dacă o companie sau un mic grup reuşeşte să dezvolte o superinteligenţă artificială superioară omului, aceasta ar putea prelua controlul lumii”, a spus el.

Elon Musk era destinat să devină cel mai bogat om din lume, după ce acţionarii Tesla i-au oferit un pachet de acţiuni în valoare de 2,5 miliarde de dolari în cazul în care valoarea companiei creşte de 12 ori în zece ani. Musk deţine în prezent acţiuni Tesla în valoare de 12 miliarde de dolari. Conform planului de compensaţii, valoarea ar fi trebuit să crească la 650 de miliarde de dolari, de la circa 50 de miliarde de dolari în prezent.

Demisia lui Musk poate schimba acest scenariu, dar povestea miliardarului excentric şi a companiilor sale vizionare este abia la mijloc.

 

Citește și: