Alexandru Costea
1375 vizualizări 19 mar 2019

“În piaţa din România, singurul jucător care are dimensiunea suficientă încât să manipuleze cursul de schimb sau dobânzile este Banca Naţională. Dl guvernator a participat şi a făcut nişte înţelegeri cu băncile. Băncile comerciale nu au cum să se înţeleagă să manipuleze cursul şi dobânzile, pentru că n-au dimensiunea potrivită”, a afirmat Lucian Isar.

El a mai spus, la audierea în cadrul anchetei parlamentare privind manipularea ROBOR că Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, printr-un alt angajat al instituţiei, a pus presiune pe unele bănci pentru a gestiona dobânzile, în urma crizei financiare din perioada 2008-2009.

“Înaintea Consiliului Concurenţei, a fost telefonul din partea dl Isărescu. După acest telefon Isărescu a acuzat un atac pe curs din partea a trei bănci străine, Barclay’s, Credit Suisse şi Goldman Sachs. După ce acestea i-au transmis salutări, şi-a dat seama că trebuie să schimbe strategia şi să nu mai acuze bănci din străinătate şi a trecut la presiunea pe băncile locale să nu mai lucreze cu băncile din străinătate. Ăsta este momentul în care dl Cinteză a cerut diferiţilor reprezentanţi, şefi din băncile comerciale să vină la BNR, acuzându-i cu locul de muncă. În perioada de investigaţie - Consiliul Concurenţei nu s-a uitat - au existat aceste discuţii care dl Cinteză le-a avut cu băncile în care ameninţă un vicepreşedinte femeie de la ABN-Amro cu locul de muncă dacă nu face ceea ce a spus guvernatorul prin vocea dl Şerban Matei. Ăsta este unul din modurile în care au gestionat dobânzile la momentul respectiv”, a explicat Isar.

Fostul trezorier Bancpost a precizat că a fost unul dintre cei chemaţi de BNR pentru a primi indicaţii referitor la cotaţia ROBOR.

„În perioda respectivă, şefii trozerierilor sau preşedinţi de bănci au fost chemaţi în biroul dl Cinteză şi ameninţaţi să ascultăm de ceea ce ni se transmite şi să nu mai lucrăm cu băncile din străinătate. După, Şerban Matei a vorbit cu cinci bănci din sistem cu aceleaşi cotaţii în pagina de ROBOR”, a completat el.

Lucian Isar a mai explicat cum a funţionat mecanismul de manipulare a cotaţiei ROBOR pentru împrumuturile bancare din piaţă folosind o analogie cu vânzare de roşii.

“Manipularea la acel moment a fost în jos, cunoscută ca şi “a cădea la fentă”. În cazul ROBOR, manipularea a fost de plafonare în jos a dobânzilor pentru a ajuta aceste tranzacţii în marjă. Nu cum a fost trimis Consiliul Concurenţei să caute dobânzi ridicate care oricum erau deja forma de manifestare a pieţei, că nu era lichiditate. Problema de manipulare a pieţei era că în momentul în care nu erau roşii pe piaţă, cinci din zece bănci cotau 50 de bani roşia. Din mailurile din dosar, vedeţi că nu tranzacţionau la aceste preţuri. Acest email spune exact acest lucru. După ce voi cei cinci aţi ascultat de Şerban Matei şi Cinteză şi cotaţi 50 de bani roşia, în momentul în care noi venim la voi să vă cerem să ne daţi roşii la 50 de bani, spuneţi că nu cotaţi sau ne arătaţi că roşia este de 10 lei”, a afirmat fostul trezorier şef al Bancpost.

Preşedintele Comisiei economice a Senatului Daniel Zamfir a afirmat că se va consulta cu colegii săi pentru a face o propunere Guvernului şi Băncii Naţionale privind decuplarea „în mod urgent” a ROBOR de ratele românilor.

Audierile în Comisia economică a Senatului vin în contextul unor documente prezentate de Daniel Zamfir, pe 20 ianuarie, cu date despre ROBOR şi cu declaraţii contradictorii ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Senatorul ALDE a vorbit despre un raport al unei investigaţii a Consiliului Concurenţei începute în 2008 şi încheiate în 2011, însă care nu a fost finalizat cu nicio rezoluţie. EL a cerut Băncii Naţionale să oprescă acest mecanism artificial de calculare a ROBOR.

Pe 21 februarie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost audiat, alături de întregul Consiliu de Administraţie al BNR, în Comisiile economică şi buget ale Senatului. Acesta a afirmat, în şedinţa forurilor de specialitate, că a acuza că se fac manipulări pe piaţa interbancară însemnă a acuza şi Trezoreria statului că participă la aceste manipulări. Isărescu a adăugat că nu a ţinut artificial dobânda de politică monetară la 1,75%. De asemenea, el le-a transmis aleşilor că Parlamentul ar putea să intervină prin modificarea legislaţiei.

Citește și: