Alexandra PELE
1537 vizualizări 29 ian 2015

Bugetul pe 2014 s-a închis cu un deficit de 1,85% din PIB, diferenţa dintre veniturile colectate de stat şi cheltuielile aparatului administrativ fiind de 12,49 miliarde de lei, echivalentul a 2,8 miliarde de euro, la un curs mediu de 4,4446 lei/euro, reiese din execuţia bugetară publicată joi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Deficitul a fost sub cel asumat de către Guvern în cadrului acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM), de 2,2% din PIB.

Veniturile au însumat 199,7 miliarde de lei (44,9 miliarde de euro), cu 17,1 miliarde de lei, respectiv 3,8 miliarde de euro, mai puţin decât estima executivul în raportul de buget pe 2014. Astfel, veniturile bugetare s-au ridicat la 31,7% din PIB, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2013, însă cu 1,2 puncte procentuale mai puţin decât suma bugetată la începutul anului, de 32,9% din PIB.

Ponderea veniturilor bugetare în PIB este indicatorul care exprimă atât capacitatea administrativă a statului de a colecta taxele şi impozitele, cât şi nivelul general al fiscalităţii. În Uniunea Europeană, media este de 44% din PIB, conform biroului de statistică al UE, Eurostat. Pe de altă parte, Guvernul a operat în 2014 trei rectificări bugetare, în urma cărora estimările privind veniturile pe anul trecut au fost reduse.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat (bugetul de stat plus bugetul administraţiilor publice locale) au fost de 226,3 miliarde de lei (50,9 miliarde de euro), cu 4,9 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro) mai mici decât cele aprobate în Legea bugetului. Astfel, cheltuielile au reprezentat 33,6% din PIB, în scădere faţă de 2013 când au fost de 33,8% din PIB şi cu 1,5 puncte procentuale mai mici decât sumele anticipate de executiv la începutul anului trecut.

Venituri mai mici din TVA

Veniturile din TVA, a doua cea mai importantă sursă de finanţare a bugetului general consolidat, după contribuţiile la asigurări, au scăzut cu 1,8% faţă de 2013. Astfel, anul trecut, Guvernul a încasat din taxa pe valoare adăugată suma de 50,8 miliarde de lei, echivalentul a 11,4 miliarde de euro, faţă de 51,8 miliarde de lei (11,6 miliarde de euro) în 2013. Astfel, veniturile din TVA au fost de 7,5% din PIB în 2014, faţă de 8,1% din PIB în 2013.

Executivul motivează această reducere printr-o mai bună politică de rambursare a TVA-ului.

”Veniturile din TVA au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 1,8%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 3,6%, iar rambursările de taxă au fost cu 19,7% mai mari”, se arată în Nota privind execuţia bugetului general consolidat.

Încasările din accize au crescut cu 14,2% faţă de 2013, la 24 de miliarde de lei, avansând de la 3,3% din PIB în urmă cu doi ani la 3,6% din PIB anul trecut.

Mai mulţi bani de la UE

Guvernul a încasat în 2014 cu 1,9 miliarde de lei în plus pentru finanţarea proiectelor din fonduri europene. Suma a fost de 11 miliarde de lei, faţă de 9,1 miliarde de lei în 2013, o creştere de 21%. La finele anului, gradul de absorbţie al fondurilor europene a fost de 44,8%, potrivit datelor ministerului de resort, respectiv 8,625 miliarde de euro.

Veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat de asemenea un avans considerabil, de 40,5%, de la 4,4 miliarde de lei în 2013 la 6,1 miliarde de lei în 2014, în special pe fondul introducerii aşa-numitei ”taxe pe stâlp”.

Contribuţiile de asigurări s-au situat la un nivel similar în PIB cu cel din 2013, de 8,5%, acestea însumând 57,6 miliarde de lei (12,9 miliarde de euro). Nominal, creşterea a fost de 5,9%.

”Gaură” de 2,8 miliarde de euro la bugetul de pensii

Creşterea contribuţiilor de asigurări poate fi explicată prin majorarea salariului minim brut pe economie la 850 lei de la 1 ianuarie 2014 şi la 900 lei de la 1 iulie 2014, care a acoperit o parte din reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator.

Bugetul asigurărilor sociale, respectiv bugetul pensiilor de stat a încheiat anul pe minus. Mai exact, contribuţiile celor 4,43 de milioane de angajaţi, precum şi cele virate de angajatorii acestora au însumat 38,7 miliarde de lei, în timp ce pensiile celor circa 4,68 de milioane de pensionari au ”costat” statul 51,5 miliarde de lei în 2014. Astfel, deficitul de la bugetul de pensii a fost anul trecut de 12,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 2,8 miliarde de euro.

Pe de altă parte, efectele majorării salariului minim se regăsesc şi la capitolul cheltuieli de personal, care au crescut la 7,5% din PIB (faţă de 7,2% în 2013), respectiv la 50,2 miliarde de lei (11,2 miliarde de euro).

Investiţiile statului au scăzut

Singurele economii făcute de executiv în 2014 au fost la dobânzi şi la cheltuieli de capital. Dacă primele se justifică prin costurile scăzute la care România se împrumută în ultima perioadă, al doilea capitol denotă o scădere a investiţiilor din bani publici.

Cheltuielile de capital au scăzut anul trecut cu 4,6%, de la 17,9 miliarde de lei în 2013 la 17,1 miliarde de lei. Acestea au înregistrat o creştere considerabilă în decembrie, de circa 5 miliarde de lei, după ce în noiembrie însumau doar 12,1 miliarde de lei, cu 13,9% mai puţin decât în 2013.

Cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă au scăzut cu 35%, la 591,7 milioane de lei, în timp ce proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au crescut modest, cu 3,2%, la 14,6 miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut în 2014 cu 2,7% la 39,5 miliarde de lei, iar subvenţiile cu 18,2%, la 6 miliarde de lei.

Citește și: