Gandul.info
Alina Botezatu
1600 vizualizări 15 aug 2018

Procesul început în 2016 este primul în care s-a dat o sentinţă în ceea ce priveşte efectele glifosatului, compusul principal din Roundup, suspiciunile fiind că poate cauza cancer. Alte 5.000 de procese vizând acest compus se află în desfăşurare în SUA, deşi Monsanto susţine că 40 de ani de cercetări au arătat că glifosatul este sigur.

Ca urmare a acestei decizii, în cursul zilei de marţi, organizaţia Greenpace a cerut interzicerea glifosatului în toate ţările din Europa. Fermierii români folosesc erbicidele pe bază de glifosat pentru combaterea buruienilor de peste 40 de ani, motivând eficienţa ridicată.

Comisia Europeană a autorizat, anul trecut, folosirea glifosantului până în 2022.

Opiniile experţilor nu sunt unitare. World Health Organization a clasificat, în 2015, glifosatul drept ”probabil carcinogen pentru oameni”, iar Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA a susţinut, într-o evaluare din septembrie 2017, că probabil glifosatul nu este carcinogen pentru oameni.

Monsanto intenţionează să conteste verdictul în cazul Roundup, invocând drept principal motiv faptul că judecătorul trebuia să excludă şi să catalogheze drept insuficiente dovezile ştiinţifice prezentate de avocaţii lui Johnson, iar argumentaţia avocaţilor părţii adverse s-a bazat mai mult pe emoţie decât pe date ştiinţifice.

Alexandra Lahav, profesor de drept la Universitatea din Connecticut, a declarat că este ceva obişnuit ca, în cursul unui proces, experţii să se bazeze pe aceleaşi studii şi să ajungă la concluzii diferite pe care să le prezinte juriului.

De asemenea, David Rosenberg, profesor la Harvard Law School, susţine că pledoariile şi argumentele emoţionale sunt des invocate în timpul proceselor, astfel încât Monsanto nu are niciun motiv întemeiat să-şi construiască apelul pe aceste baze.

Foto: Hepta

Citește și: