Departamentul Economic - Mediafax
4611 vizualizări 19 dec 2018

Indicele BET al celor mai lichide societăţi de la Bursa de valori Bucureşti a închis ziua cu o scădere de 11,21%, la 7.475,22 puncte. Băncile şi companiile din energie au fost cele mai afectate acţiuni.

Acţiunile Băncii Transilvania au scăzut cu 19,91%, ale BRD cu 16,62%, ale OMV Petrom cu 12,97%, iar ale Electrica cu 10,09%.

Valoarea tranzacţiilor a fost ridicată, de peste un miliard de lei (226 de milioane de euro), faţă de o medie zilnică a anului curent de 52 milioane de lei (11 milioane euro).

Cei 7,2 milioane de cetăţeni care participă la Pilonul II de pensii au pierdut miercuri 330 de milioane de euro, conform Ziarului Financiar.

Pentru titlurile Băncii Transilvania şi ale BRD, bursa a setat limita de variaţie a preţului la 25%, faţă de 15%. Analiştii apreciază că piaţa locală de capital are şanse să închidă anul pe minus, dacă sentimentele negative şi panica vor continua.

La jumătatea zilei, indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti scăzuse cu 8,6%, la 7.695 de puncte. În câteva ore, piaţa de capital a pierdut tot ce acumulase de-a lungul întregului an.

Bursa de Valori Bucureşti anunţă într-un comunicat că a luat notă de efectele negative reflectate în scăderi importante ale indicilor bursieri ca urmare a proiectului de OUG anunţat recent de către Guvern.

Piaţa de capital locală, în care activează companii româneşti ce reprezintă valoric peste 10% din Produsul Intern Brut al României, a intrat într-o zonă care poate pune în pericol perspectivele de dezvoltare viitoare, inclusiv o eventuală promovare a bursei la statutul de piaţă emergentă.

Investitorii urmăresc cu deosebită atenţie acţiunile decidenţilor politici, care influenţează mediul economic şi evoluţia companiilor listate, un aspect major în cadrul procesului investiţional fiind dat de predictibilitatea şi stabilitatea legislativă.

Analiştii apreciază că piaţa de capital a pierdut, într-o singură zi, tot ceea ce s-a acumulat în 2018. Este cea mai importantă scădere din istoria bursei din cauza unui eveniment intern. Conform calculelor Ziarului Financiar, companiile din structura indicelui principal BET înregistrau la ora 12:00 o valoare de piaţă de circa 65 miliarde de lei, în scădere cu 6 miliarde de lei faţă de închiderea de marţi seară, ceea ce înseamnă că doar în câteva ore de tranzacţionare, miercuri, acestea au pierdut 8,6% din capitalizare.

Cele mai afectate companii sunt în continuare cele din energie şi băncile, cu Banca Transilvania apropiindu-se periculor de scăderea de 15% care duce la oprirea tranzacţiilor. La ora 13:12, Banca Transilvania a anunţat, pe BVB, că limita inferioară de variaţie pentru TLV a fost „setată la 25%”.

La ora 12:00,

Banca Transilvania a scăzut cu 14,89%,

BRD, scădere cu 11,23%

Sphera Francise Group, scădere cu 11,48%

Romgaz, scădere cu 8,57%,

Transgaz, scădere cu 4,22%,

OMV Petrom, scădere cu 9,22%,

Conpet, scădere cu 4,70%.

Bursa de la Bucureşti a reacţionat puternic la pachetul de măsuri anunţat de Guvern marţi seara.

La ora 10:00, indicele BET înregistra o scădere de 7,41%, la 7.785 de puncte.

Companiile din componenţa indicelui, cele mai lichide din piaţă, înregistrează scăderi importante. Cum era de aşteptat, cele mai afectate sunt băncile şi companiile din energie:

- Banca Transilvania - scădere cu 12,98%

- BRD Groupe Societe Generale - scădere cu 10,18%

- OMV Peetrom scădere cu 4,90%

- Romgaz - scădere cu 7,14%

- Electrica - scădere cu 3,6%.

Marţi seara, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a anunţat că guvernul intenţionează să impună băncilor, prin ordonanţă de urgenţă, o ”taxă pe lăcomie” în funcţie de nivelul ROBOR şi un pachet de măsuri pentru companiile din energie: contribuţie de 3% din cifra de afaceri, plafonarea preţului gazelor naturale, controlul preţurilor pe piaţa de electricitate.

Iohannis: Proiectul aruncă economia în haos

Preşedintele Klaus Iohannis avertizează că proiectul va arunca în aer economia şi nu a fost discutat cu nimeni din domeniul economic sau instituţional.

"Cu toţii am aflat probabil, majoritatea cu surprindere, că Guvernul pregăteşte Ordonanţă de urgenţă pentru a introduce noi taxe şi impozite. Acest lucru mă duce cu gândul la o afirmaţie făcută de premier în discursul după aprobarea Guvernului din Parlament- cel inaugural, nu e cazul să citez, dar spunea că nu vom introduce noi impozite şi taxe. Iată că introduce. Această ordonanţă nu a fost discutată cu parteneri din mediul economic sau instituţional. Acest proiect nu are o analiză. Proiectul aruncă în haos economia", a declarat preşedintele Klaus Iohannis după şedinţa CSAŢ şi a cerut guvernului să nu continue promovarea ordonanţei.

"Se introduc schimbări, modificări, fără consultări, fără o analiză de fundamentare. Se introduce un nou concept, "taxa din lăcomie". E lăcomia pesedinştilor de a lua bani mai mulţi şi a-i gestiona cum consideră. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia şi vor da peste cap bugetele tuturor românilor. Fac apel la guvern să se răzgândească, să o pună în discuţie, să o analizazeze cu sindicate şi patronate", adaugă Iohannis.

Preşedintele susţine că măsurile fiscale luate demonstrează că Guvernul nu are bani să acopere măsurile sociale.

"Singurul rezultat pe care îl puntem ghici acum este că vom plăti cu toţii mai mult pentru curent şi gaz. Alt rezultat nu văd acum. În acelaşi timp, am primit asigurări de la cei responsabili în telecomunicaţii în domeniul că această chestiune îi va afecta şi pe ei şi vom plăti mai mult la telefon. Deci pe scurt ne aşteptăm ca toate să se scumpească,” crede Klaus Iohannis.

"Concluzia e că nu au bani, nu ştiu cum să facă rost de bani şi inventează impozite şi taxe. Total eronată această abordare. (...) Ordonanţa e un motiv îngrijorare pentru toţi românii, pentru că aici se dă ordonanţă sau este în pregătire ordonanţa, care va face viaţa românilor mai scumpă. (...) Dacă PSD a anunţat acum câteva luni de zile că nu va introduce noi impozite şi taxe şi acum, la sfârşitul anului, vine cu o OUG intitulată fel de fel, fiindcă se amestecă fel de fel de lucruri pentru a lua bani din economia privată, este clar că nu sunt bani la buget."

PNL: Decembrie roşu pe Bursa de la Bucureşti!

”Acţiunile companiilor din sectorul bancar scad cu aproape 15% iar cele din sectorul energetic şi comunicaţii cu cca 7%.”Economia României aniversează centenarul revoluţiei bolşevice de la 1917 după anunţarea tezelor neocomuniste ale lui Liviu Dragnea şi Eugen Teodorovici împotriva companiilor româneşti profitabile şi a multinaţionalelor, avertizează PNL. ”⛔️ Este #DecembrieRoşu pe bursa de la Bucureşti !”

Florin Cîţu, liderul senatorilor PNL, cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu permită adoptarea ordonanţei de urgenţă, care ar avea efecte la fel de toxice pentru economie ca şi cea pentru amnistie si graţiere.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României: Măsuri neconstituţionale

Avalanşa de măsuri fiscal-bugetare anunţate, cu un impact semnificativ asupra întregii economii este inacceptabilă, arată un comunicat al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. Coaliţia are 25 de organizaţii membre, care angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

”Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singură zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea, în contextul în care doar în anul 2018, Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări,” arată comunicatul coaliţiei.

CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piaţa a fost inundată de zvonurile privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, în ultima şedinţă de guvern a acestui an.

”Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

Mediul de afaceri aştepta ca Parlamentul să adopte o serie de amendamente la Codul Fiscal care au fost discutate timp de şase luni de zile şi care creau mari probleme, cum este nivelul de deductibilitate al dobânzilor sau regimul sponsorizărilor. În schimb, Guvernul a anunţat o Ordonanţă de Urgenţă care aduce schimbări fundamentale multor sectoare de activitate şi despre care Ministerul Finanţelor Publice nu a menţionat absolut nimic de-a lungul întâlnirilor cu mediul de afaceri din acest an.

Din punctul de vedere al CDR acest OUG nu îndeplineşte minimele condiţii constituţionale: Art. 115, aliniatul 4 din Constituţia României spune că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Adrian Vasilescu: ROBOR este o medie stabilită de piaţă

Raportatea la nivelul ROBOR a taxei pe lăcomie nu este oportună, pentru că indicatorul este stabilit de piaţă, în funcţie de reaitatea economică, avertizează Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

”Statul stă trei sferturi de lună pe cheltuieli făcute din împrumuturi de la bănci şi nu poate să taxeze statul, filozofic vorbind, băncile care îi susţin activitatea cu această sintagmă, taxa pe lăcomie. Apoi, nu ştiu cum vine o diferenţiere în funcţie de ROBOR. ROBOR nu este stabilit de fiecare bancă, este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. O bancă care dă credit altei bănci poate să fie mai lacomă, pentru că şi-a prins surata la înghesuială, are nevoie de bani şi o taxează.

Dar banca care a venit la împrumut este şi ea lacomă? Şi banca care a împrumutat şi banca care este împrumutată vor fi taxate în funcţie de nivelul ROBOR, care este stabilit de piaţă, iar piaţa stabileşte nivelul ROBOR în funcţie de realitatea din societate. Aşa cum s-a întâmplat din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, România a intrat într-un ciclu inflaţionist care nu a avut nicio legătură cu realitatea economică, au fost pur şi simplu şocuri inflaţioniste create de instituţii al statului care se ocupă de reglementarea preţurilor. La noi sunt preţuri reglementate, în sistemul naţional, la gaze naturale, la energie electrică, la energie termică, şi aceste preţuri reglementate, când sunt modificate în creştere, produc şocuri inflaţioniste, pentru că energia electrică şi gazele se regăsesc în toate produsele.

Nu ştiu ce caută ROBOR şi nu are ce căuta. Noroc că această ordonanţă de urgenţă este în stadiul de proiect, ştiu că nu a fost adoptată. Cred că în Guvern se vor găsi voci, când se va discuta această ordonanţă, care să facă o analiză economică a acestei situaţii şi să explice celor care nu ştiu încă că nu este posibil să pui ROBOR ca motiv pentru taxare”, a declarat Vasilescu la Digi 24.

”Inevitabil, clientul va plăti,” a precizat Vasilescu. ”Trebuie să se ştie, când băncile sunt mai greu impozitate, normal că foate multe cheltuilei suportate cu acest impozite se vor regăsi în ceea ce plătesc cei ce se împrumută de la bănci”.

Indicele ROBOR nu a fost influenţat de anunţul ”Taxei pe lăcomie”

Doar unul dintre principalii indici ROBOR a crescut miercuri, potrivit datelor comunicate de BNR, fără a părea influenţat de anunţarea ”taxei pe lăcomie”.

Indicele ROBOR 3M la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat, miercuri, la 3,04%, nivel la care se află începând din 10 decembrie.

Indicele ROBOR 6M la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 3,33%, de la 3,34%, niveluri la care s-a stabilizat din 12 decembrie.

Indicele ROBOR 9M la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut miercuri la 3,43% de la 3,44%, niveluri la care este din 11 decembrie.

Indicele ROBOR 12M la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut miercuri la 3,53%, în condiţiile în care în ultimele cinci zile lucrătoare a fost de 3,51% sau 3,52%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR.

 

Citește și: