1814 vizualizări 22 feb 2018

„Pur şi simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât şi pe IFN-uri. Suntem foarte avansaţi în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR), citat de Ziarul Financiar.

O poziţie asemănătoare are şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care apreciază că iniţiativa ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei.

„Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor şi IFN-urilor şi doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.

Proiectul legislativ a fost iniţiat de deputatul PNL Daniel Zamfir, cunoscut în ultima perioadă pentru iniţiativele legislative împotriva băncilor. El a iniţiat şi legea privind darea în plată sau conversia creditelor în valută. Zamfir spune că în elaborarea acestui proiect s-a inspirat de un studiu realizat de Comisia Europeană care precizează că în 14 ţări din Europa, în principal din zona euro, dobânzile sunt plafonate.

Analiştii financiari critică măsura şi afirmă că implementarea sa nu va face altceva decât să distorsioneze economia prin încălcarea principiilor pieţei libere. Consecinţele negative ar putea merge până la decurajarea grupurilor străini să continue investiţiile în România.

În Europa, statele au abordări diferite prvind controlul dobânzilor. Restricţiile directe pot îmbrăca forma unor plafoane absolute, fixe (Grecia, Irlanda, Malta) sau a unor plafoane relative bazate pe o rată de referinţă (Belgia, Estonia, Franţa, Slovenia, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Slovenia). Plafoanele relative pot fi bazate pe o rată de referinţă a băncii centrale/rată de dobandă legală sau pe o rată medie a dobânzilor pieţei.

Unele ţări au plafoane numai în mod excepţional: de exemplu, în Spania, plafoanele se aplică numai pentru creditul în descoperit de cont şi anumite împrumuturi pentru locuinţe cu caracter social; în Irlanda numai pentru uniuni de credit şi “moneylenders”; în Grecia pentru non-bănci; în Olanda sunt excluse creditele ipotecare etc. Un studiu al Centre for European Economic Research a identificat 14 ţări care aplicau plafoane asupra dobânzilor contractuale de stipulat în contracte de credit tipice. Alte 13 ţări nu aveau astfel de plafoane, mai arată Ziarul Financiar.

Citește și: