Departamentul Economic - Mediafax
437 vizualizări 3 oct 2018

”Cred că este momentul ca statul român să vină cu soluţii concrete pentru încurajarea politicilor active în Sănătatea şi Securitatea Muncii (SSM) deoarece suntem, încă, departe de o cultură a protecţiei angajatului, realitate confirmată de cifre. Legislaţia pune accent în acest moment mai mult pe producţia de hârtii şi mai puţin pe acţiuni consistente de prevenţie. Pentru o frmă cu 2-3 angajaţi, completarea fişelor nu este o problemă relevantă, dar pentru angajatorii care au 5.000 de angajaţi, devine o problemă reală”, apreciază consultanţii Eurofin.

Impactul financiar minim asupra economiei din cauza accidentelor de muncă este de 11,5 milioane de euro (52 de milioane de lei), care se multiplică de 9 ori, dacă în calcul intră tratamentul medical, întârzierile de producţie sau recrutarea şi formarea de salariaţi noi, arată studiul.

Conform celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi prezentate în raport, sectoarele economiei naţionale cu cele mai multe accidente de muncă sunt: comerţul cu amănuntul, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, transporturi terestre şi transporturi prin conducte, construcţii de clădiri, silvicultură şi exploatare forestieră, la ultimele 3 categorii înregistrându-se şi cele mai multe accidente mortale.

Municipiul Bucureşti, Braşov, Constanţa şi Sibiu ocupă primele poziţii la capitolul accidente de muncă.

”Nu mai vorbim de scăderea moralului salariaţilor companiei - cu impact direct în productivitate şi calitate, creşterea turnover-ului de personal sau publicitatea negative a brandului de angajator. Sumele ar fi fost, în aceste condiţii, de cel puţin 8-9 ori mai mari”, spune Daniel Milicescu, expert în Securitate şi Protecţia Muncii.

România a înregistrat în 2016, 4.424 de accidente de muncă. ”Luând în calcul costul mediu lunar al forţei de muncă, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, de 3.493 lei/salariat, am determinat o medie a costurilor legate de concediul medical, plus contravaloarea zilelor de muncă pierdute, a celor aferente unui număr minim de zile de spitalizare, a costurilor ce implică cercetarea accidentului (HR, personal juridic, personal specializat în sănătatea şi securitatea în muncă - SSM) şi amenda minimă care se aplică, conform legislaţiei în vigoare în astfel de situaţii”, a adăugat Daniel Milicescu.

”În România, legislaţia din domeniul SSM nu este conectată cu sistemul de asigurări de sănătate, o companie cu 0 accidente de muncă, plătind aceeaşi sumă ca o companie care înregistrează astfel de incidente”, spune Milicescu.

 

Citește și: