Gandul.info
Bianca Ciocotisan
1130 vizualizări 17 mai 2018

„Dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 de euro), urmată de Lituania (400 de euro) şi România (416 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 de euro), Irlanda (1.834 de euro) şi Germania (1.818 euro)”, arată studiul.

Vicepremierul Viorel Ştefan a prezentat miercuri o statistică din care reiese că salariul minim brut pe economie „a crescut de la 205 euro în decembrie 2016 la 250 de euro în martie 2018”, iar mediul pe economie - „de la 521 la 581 de euro net”.

Autorii studiului KPMG precizează că în România cota efectivă de impozitare este de 44%, „a şaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE şi Elveţia care au un salariu minim stabilit la nivel naţional, iar la polul opus se află Irlanda cu o cotă efectivă de impozitare de 15% şi Franţa cu o cotă efectivă de 87%”.

„KPMG în România a publicat o analiză cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de <<remunerare egală pentru muncă egală>>”, arată documentul.

„Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE, SEE şi Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă. Studiul oferă o imagine de ansamblu a cadrului juridic la nivel european, precum şi a posibilelor evoluţii viitoare. Aceste informaţii vor ajuta angajatorii să planifice în mod eficient detaşările internaţionale şi să asigure conformarea cu prevederile legale aplicabile în ţările în care îşi desfăşoară activitatea angajaţii”, arată comunicatul.

Analiza include o reprezentare a cerinţelor salariale minime în Europa, modul în care acestea s-au schimbat în ultimii ani, structura costurilor suportate de angajatori pentru a acorda salariul minim angajaţilor lor, precum şi cotele efective de impozitare aplicabile salariului minim pentru fiecare ţară.

Potrivit KPMG, „în mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut”.

„Companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării”, precizează Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic. În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.

Citește și: