Mihai Gongoroi
Gilda Popa
568 vizualizări 21 ian 2020

"Suntem în al treilea an de declarare a veniturilor prin prisma unui formular consolidat, formular care a suferit de-a lungul acestor ani modificări mai mult de format. Va suferi modificări şi în curând, anume veniturile din tranzacţionarea criptomonedelor vor trebui declarate prin prisma acestui formular. Şi restul modificărilor sunt mai mult de formă, nimic material", a spus Corina Mîndoiu, partener EY România în cadrul departamentului impozit pe venit şi contribuţii sociale.

Aceasta a mai precizat că termenul de depunere a formularului este 16 martie, ora 14:00.

"Ce vreau să reţineţi vizavi de declaraţia unică este că termenul de depunere a formularului este 16 martie 2020. Nu avem nicio informaţie cu privire la prelungirea termenului aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi. Data de 16 martie 2020 este şi termen de plată a impozitului pe venit pentru anul 2019 şi a contribuţiei sociale de sănătate sau a contribuţiei la pensie, din nou, pentru anul 2019. De vreo doi ani nu mai avem decizie de impunere. Deci, vă rog frumos, nu aşteptaţi deciziile prin poştă pentru că nu o să vină. Deci până pe 16 martie 2020 trebuie să şi achitaţi, este principiul autoimpunerii", a arătat Mîndoiu.

Aceasta a explicat că veniturile care trebuie declarate sunt veniturile obţinute din străinătate şi anume: venituri din chirii, din dividende, din vânzarea de titluri de valoare, venituri din dobânzi, din activităţi independente, venituri de membru în conducerea unei companii, chiar dacă anumite din aceste venituri au fost impozitate la sursă. Din veniturile realizate în România, cele ce trebuie declarate sunt veniturile din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală, chirii. Nu însă şi dobânzi şi dividende cu sursă din România pentru care impozitul se reţine la sursă.

Corina Mîndoiu a mai precizat că este indicat să nu se aştepte până în apropierea termenului limită de 16 martie pentru a depune declaraţia unică pentru că Spaţiul Privat Virtual este posibil să se blocheze.

„În contextul în care monedele virtuale nu sunt recunoscute în legislaţia română sau europeană drept valute, monede electronice sau monede reale, suntem de părere că persoana fizică dobândeşte un beneficiu real numai în momentul conversiunii acestor unităţi de monede virtuale în unităţi de valută, monedă legală (de exemplu, evidenţierea venitului în contul bancar) sau în bunuri ori servicii de care persoana fizică beneficiază efectiv. O interpretare contrară ar fi nepractică, având în vedere volatilitatea criptomonedelor şi faptul că tranzacţiile se desfăşoară de regulă prin intermediul unor platforme de tranzacţionare a căror decontare este incertă (nefiind reglementată, supravegheată sau controlată de către instituţiile statului) şi persoana fizică ar putea ajunge să plătească impozit pe un venit ipotetic”, au explicat Raluca Bontaş, partener, şi Cătălin Barbu, consultant, ambii de la Deloitte Tax pentru avocat.net.

Aşadar, atât timp cât o persoană îşi păstrează veniturile din criptomonede sub formă de criptomonede, fără să le folosească efectiv, aceasta nu e obligată să le declare şi să achite taxe pentru ele.

„Trebuie avut în vedere, totuşi, caracterul anonim, criptat şi nereglementat al tranzacţiilor cu criptomonede, care generează o imposibilitate atât pentru contribuabil, cât şi pentru organul fiscal de a declara, respectiv de a taxa acele elemente de venit atâta vreme cât ele nu se cristalizează şi nu sunt distinct conturate în ecosistemul financiar reglementat”, au adăugat cei doi specialişti.

Citește și: