Gabriela Antoniu
Lucia Ciocarlie
192 vizualizări 18 oct 2019

Candidatul partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN) Cătălin Ivan a dezvăluit joi, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, existenţa unei oculte parlamentare care a stabilit cine are voie şi cine nu să candideze la alegerile prezidenţiale.

„Cine nu este astăzi în Parlament, nu are nicio şansă, vorbesc de o ocultă parlamentară pentru că ei s-au înţeles între ei astfel încât să nu-i deranjeze nimeni altcineva. Plecând de la cine are voie şi cine nu are voie să candideze, s-a dovedit că Biroul Electoral Central este un birou de eliminare a candidaţilor incomozi. Acolo se face o primă triere”, a susţinut Ivan.

El a reamintit de rolul STS la europarlamentare când UDMR a obţinut voturi în zone ale ţării unde nu există picior de maghiar şi a atras atenţia că acest serviciu va fi implicat în continuare în procesul electoral, chiar dacă PSD a susţinut că ar trebui scos din ecuaţie.

„Atunci PSD-ul a ieşit şi a spus că STS-ul trebuie scos din ecuaţia aceasta pentru că e clar că a influenţat voturile. Astăzi STS-ul este tot acolo, voturile vor fi numărate şi în această campanie tot de STS pe o înţelegere evidentă între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Deci nu există democraţie, nu sunt alegeri libere”, a avertizat candidatul ADN.

Neîncrezător în sondajele de opinie, Cătălin Ivan a atras atenţia asupra procentelor mari pe care le are preşedintele Iohannis, susţinând că aceste date fac parte dintr-o butaforie gândită astfel încât şeful statului să obţină al doilea mandat la Cotroceni.

„Eu nu cred în sondaje(…) Păi un sondaj care îl dă pe Klaus Iohannis la 40% şi toate sondajele îl dau pe Klaus Iohannis la 40% în condiţiile în care eu nu am întâlnit un român care să voteze cu Klaus Iohannis (…) Adică 40% însemnă unu din doi(...)  E un fals general, cum am început această emisiune şi vă spuneam despre această campanie că este falsă, ea este o butaforie gândită ca acest personaj sinistru din punctul meu de vedere pentru România, toxic pentru România, Klaus Iohannis să ajungă să mai ia un mandat”, a afirmat Cătălin Ivan.

Candidatul ADN a dezvăluit că are informaţii conform cărora primari PNL au primit ordin să dea 10 voturi pe secţie de vot pentru Viorica Dăncilă pentru ca aceasta să intre în turul al doilea , fiind adversarul dorit de Iohannis , pentru a câştiga al doilea mandat prin neprezentare.

„Candidaţii sunt gândiţi în aşa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câştige prin neprezentare al doilea mandat, el nu o să apară în dezbateri. Îşi alege în acest moment, Klaus Iohannis, candidatul preferat pentru turul doi. Ştiu din surse sigure că există echipă de campanie comună Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, sau au o zonă comună de unde se intersectează, primari PNL mi-au spus că au primit ordin să dea 10 voturi pe secţie de vot pentru Viorica Dăncilă, dintr-un motiv foarte simplu, Klaus Iohannis are nevoie de Viorica Dăncilă în turul doi ca să nu se prezinte, ca să nu se deranjeze, eventual să fie plecat pe unde îi place lui pe la Miami şi de acolo să fie anunţat că a ieşit preşedintele României. Este pentru prima dată în istoria României când cineva riscă să ajungă sau are şanse să ajungă preşedinte prin neprezentare (...)”, a mai spus Cătălin Ivan.

Acesta adăugat că acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care Viorica Dăncilă a fost îndepărtată din funcţia de premier.

„Echipa lui Klaus Iohannis nu are treabă cu Klaus Iohannis, el nu are campanie, nu are, îi face campanie Vioricăi Dăncilă.  Ca să se asigure că această Viorica Dăncilă ajunge în turul doi, au dat-o jos din funcţia de premier pentru că interesele de afară sunt altele, v-am explicat, cu Germania care sigur că este foarte interesată să aibă şi un Guvern în România, cum a avut Franţa cu Cioloş, dar mai mult decât atât cine va fi comisarul. În acest moment este blocată numirea comisarului până când noul Guvern va face o altă nominalizare”, a explicat candidatul ADN.

Cătălin Ivan a mai spus că, în discursurile sale, Klaus Iohannis vorbeşte doar despre România şi o face ca şi când ar fi un agent imobiliar.

„Uitaţi-vă, Klaus Iohannis vorbeşte doar despre România. Dar vorbeşte aşa, ca un...un agent imobiliar ca şi cum mai identifică nişte clădiri, mai investeşte puţin în ele şi le dă Frontului Democratic German. Adică pentru Klaus Iohannis e o afacere România”, a susţinut prezidenţiabilul ADN.

 

Redăm interviul integral:

Monica Mihai: Bună seara doamnelor şi domnilor, bine v-am găsit la o nouă ediţie Gândurile lui Cristoiu. Aşa cum v-am obişnuit în ultimele săptămâni avem la fiecare ediţie câte un candidat la prezidenţiale. În această seară ni s-a alăturat domnul Cătălin Ivan. Bună seara domnule Ivan.

Cătălin Ivan: Mulţumesc mult pentru invitaţie în primul rând, şi bună seara celor care ne urmăresc.

Monica Mihai: Şi domnul Ion Cristoiu care este împreună cu mine să discutăm cu domnul Ivan despre alegerile care bat la uşă. Domnule Cristoiu, bine aţi venit.

Ion Cristoiu: Bine v-am găsit.

 

Noi nu avem democraţie în România. În acest moment, democraţia e pusă în paranteze. Avem un preşedinte care nu numai că nu este garantul democraţiei în România, ba chiar îl deranjează

 

Monica Mihai: Domnule Ivan, alegerile sunt foarte aproape, care este proiectul pe care îl propuneţi dumneavoastră pentru România?

Cătălin Ivan: E simplu, plecând de la atribuţiile preşedintelui pentru că nu poţi să ieşi din mandatul pe care ţi-l dă Constituţia, deşi s-a văzut în ultimul timp că această Constituţie a ţării este folosită de toţi în toate felurile şi nu se ţine cont de ea. Preşedintele Klaus Iohannis este primul care nu respectă Constituţia României. Dar plecând de la ce scrie negru pe alb acolo în Constituţie, eu cred că preşedintele României trebuie să fie garantul democraţiei şi garantul demnităţii naţionale. Sigur, şi garantul integrităţii teritoriale. Luându-le pe rând şi vorbind despre democraţie în România, noi nu avem democraţie în România. În acest moment, în România democraţia e pusă în paranteze. Dacă ne uităm, şi ţin foarte mult la acest subiect pentru că este o rană deschisă încă, referendumul cerut de trei milioane de români pentru redefinirea sau definirea mai corectă în Constituţie a familiei, ca fiind căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Trei milioane de români au semnat că acest subiect este un subiect important. Felul în care a fost organizat referendumul pe repede înainte în doar două-trei săptămâni, lipsa de dezbatere pe acest subiect, boicotarea dezbaterii pe subiectul acesta de către toate partidele politice, de către toţi liderii politici şi sigur apoi eşecul referendumului care era de aşteptat, apoi declaraţiile lui Klaus Iohannis cum că cei car eau votat sau cei care au susţinut această modificare sunt nişte oameni infatuaţi sau nu ştiu cum i-a numit, în orice caz, retrograzi, primitivi, că nu înţeleg în ce direcţie merge lumea arată faptul că avem un preşedinte care nu numai că nu este garantul democraţiei în România ba chiar îl deranjează democraţia în România. Şi venim astăzi şi vorbim despre alegerile prezidenţiale. Păi aceste alegeri nu sunt alegeri libere. Noi astăzi în România nu avem alegeri libere.

Monica Mihai: De ce spuneţi asta?

Cătălin Ivan: Imaginea pe care o am când vorbesc despre aceste alegeri este imaginea unui teren de fotbal unde sunt doar şase jucători, partidele parlamentare, care plimbă mingea de la unii la alţii, dar doar ei, în jurul acestui teren de fotbal este un zid imens foarte bine păzit astfel încât nimeni să nu intre în teren. Cine nu este astăzi în parlament, nu are nicio şansă, vorbesc de o ocultă parlamentară pentru că ei s-au înţeles între ei astfel încât să nu-i deranjeze nimeni altcineva. Plecând de la cine are voie şi cine nu are voie să candideze, s-a dovedit că Biroul Electoral Central este un birou de eliminare a candidaţilor incomozi. Acolo se face o primă triere. Apoi finanţarea campaniilor electorale, partidele parlamentare beneficiază de zeci de milioane de euro din bani publici, din banii noştri ai tuturor, eu finanţez campaniile lor, bani pe care apoi şi-i decontează. Deci nu numai că fac campanie din zeci de milioane de euro din bani publici, dar primesc şi banii înapoi. Adică fac campanie gratis. Nu întâmplător, în pre-campanie toată ţara a fost acoperită de mesh-uri, de reclamă a partidelor care se află în parlament. Nimeni altcineva n-a putut să-şi facă reclamă pentru că noi toţi ceilalţi venim cu bani de acasă, cu banii familiei, prietenilor, care cum îşi găseşte susţinere. Deci zeci de milioane de euro care le asigură vizibilitate, românii află mesajele lor, evident că au posibilitatea să ducă mesajul mai departe pe care apoi îi primesc înapoi. Şi trei, număratul voturilor. Uitaţi-vă cine numără voturile în secţiile de vot din România. Tot aceste partide. Nimeni altcineva. Dacă mai picăm şi noi pe ici pe colo la o tragere la sorţi, mai avem câte un reprezentant, câte o secţie de vot suntem norocoşi. Deci de la modul cum se stabilesc candidaţii, de la felul cum se face campanie politică în România, campanie electorală şi la felul cum se numără voturile. Un exemplu, STS-ul, la alegerile pentru parlamentul european au fost suspiciuni clare că STS-ul a influenţat număratul voturilor. Vedeţi cazul UDMR care a avut la cioca-boca în Iaşi, într-un sat uitat de lume câteva zeci de voturi, unde nu este nici picior de etnic maghiar, evident. Atunci PSD-ul a ieşit şi a spus că STS-ul trebuie scos din ecuaţia aceasta pentru că e clar că a influenţat voturile. Astăzi STS-ul este tot acolo, voturile vor fi numărate şi în această campanie tot de STS pe o înţelegere evidentă între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Deci nu există democraţie, nu sunt alegeri libere, dar acest sistem trebuie înlocuit, de aceea ADN, care se numeşte Alternativa pentru Demnitate Naţională, vine cu o alternativă la actuala clasă politică. Toate aceste lucruri pe care vi le-am spus, una câte una, vor fi atacate în instanţă, în parlament, astfel încât să schimbăm acest sistem să readucem democraţia în România.

Ion Cristoiu: Domnule Cătălin Ivan, un preşedinte trebuie întotdeauna să arbitreze sau să ia seamă la crizele politice, evenimentele politice, sunt tare curios să-mi spuneţi dumneavoastră în ipostază de candidat cum analizaţi actuala criză politică? Adică unde a făcut bine şi unde a greşit preşedintele, mai ales preşedintele, deci ce-au făcut actualii..., moţiunea de cenzură de ce s-a declanşat, ce rol a avut preşedintele şi toată această negustorie din aceste zile, cum o vedeţi dumneavoastră?

 

Moţiunea de cenzură este o fumigenă în cel mai clasic sens al cuvântului şi încerc să decriptez ce se află în spatele acestei fumigene

 

Cătălin Ivan: Domnule Cristoiu, este o fumigenă în cel mai clasic sens al cuvântului şi încerc să decriptez ce se află în spatele acestei fumigene. Ce nu vedem noi românii de fumul care s-a creat, de zgomotul care s-a creat. În primul rând nu vedem interesele reale ale actorilor politici. Îl luăm pe Klaus Iohannis, în primul rând Klaus Iohannis nu doreşte să se vorbească despre mandatul care s-a încheiat. Nu vrea să dea un raport de activitate. Au fost cinci ani de zile, acest domn care mai vrea un mandat a mai avut cinci ani. De bun simţ este când mai ceri un mandat să spui ce-ai făcut în mandatul trecut. A avut mesajul România lucrului bine făcut.

Ion Cristoiu: Atunci.

Cătălin Ivan: Atunci.

Ion Cristoiu: Şi acum are România normală.

 

Interesele străine îi spun că în momentul în care Klaus Iohannis are propriul guvern va numi un comisar agreat de cei de afară. Nu va fi Orban cel agreat, care va ajunge premier, ci eventual Siegfried Mureşan

 

Cătălin Ivan: Păi lucrul bine făcut înseamnă să nu faci nimic sunt cinci ani de zile în care nu a făcut absolut nimic. Faptul că vine şi mai cere un mandat e clar că îl pune într-o situaţie dificilă. Acum e România normală ca şi cum am fi anormali şi vom fi normali de acum în colo, în fine, nu discutăm despre acest lucru. Deci în primul rând Klaus Iohannis nu doreşte să discute ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani de zile, nu vine la dezbateri, nu participă, nu există. În al doilea rând şi ceea ce mi se pare foarte grav Klaus Iohannis blochează acum numirea comisarului dintr-un calcul foarte simplu. Interesele străine îi spun că în momentul în care Klaus Iohannis are propriul guvern va numi un comisar agreat de cei de afară. Iar eu aş pune pariu, dar sigur s-ar putea să greşesc, că nu va fi Orban cel care este agreat, nu va fi cel care va ajunge premier ci eventual Siegfried Mureşan. Acest Siegfried Mureşan este omul Germaniei la Bruxelles nu omul României, în primul mandat, am fost acolo vă spun ca europarlamentar, Siegfried Mureşan a venit de la Berlin nu de la Bucureşti, a fost neinspirat pus de Traian Băsescu pe listă, probabil tot la cerinţa celor de acolo un gest de amabilitate de politică externă, a ajuns în Parlamentul European, a doua zi a fost numit purtătorul de cuvânt al PPE, cel mai mare grup politic din parlamentul european, un om fără experienţă, prima oară ajuns acolo, era clar că nu era pus de România. E, eu cred că acest ”guvern al meu”,  acest guvern al lui Klaus Iohannis e un guvern pus tot de afară. Interesele sunt ca în România să fie pus un guvern agreat de Germania, cu un comisar agreat de Germania pentru că şi la Bruxelles sunt jocuri de putere foarte multe. Cam acestea sunt interesele lui Klaus Iohannis. Toţi ceilalţi, dacă îi luăm unul câte unul, veţi vedea că au interese personale, interese mici care n-au legătură cu România, care au legătura mai degrabă cu poliţe pe care le au de plătit, cu frustrări acumulate din trecut, astfel încât România intră într-o criză politică fără precedent, în plină campanie electorală, vine iarna ştiţi, nu-i doar filmul că vine iarna, dar iarna sunt foarte multe probleme, iar noi nu avem guvern, nu avem buget, nici măcar nu avem o majoritate care să dea un guvern. Deci cei care au dărâmat guvernul ar trebui să fie cei care, împreună, colectiv, să-şi asume şi responsabilitatea unui guvern. De uniune naţională, de tehnocraţi până la alegerile de anul viitor, dar nu poţi să dărâmi ceva, eu nu iau apărarea Vioricăi Dăncilă, să fie foarte clar pentru cei care se uită la emisiune eu am fost primul care am spus că ea nu avea ce să caute acolo şi probabil că a fost unul dintre cele mai proaste guverne pe care le-a avut România, dar dărâmi un guvern fără să ai ceva de pus în loc? Ei abia acuma încep să discute între ei cam ce ar trebui să pună în loc şi cam ce ar trebui să facă după ce ajung acolo. Asta este incompetenţă, iresponsabilitate şi o ameninţare gravă la siguranţa naţională. Să laşi ţara fără guvern în contextul ăsta este extrem de grav.

Monica Mihai: Credeţi că va trece guvernul Orban?

Cătălin Ivan: Nu. Nu cred şi nu Orban este cel vizat aşa cum am mai spus eu cred că este fie Siegfried Mureşan, fie cineva tot din acel...

Ion Cristoiu: Ar fi o a doua propunere.

Cătălin Ivan: Da. Fie cineva tot din acel joc, pus de afară.

Ion Cristoiu: Din biografia noastră care e foarte interesantă, dumneavoastră aveţi o lungă istorie cu Partidul Social Democrat, chiar mă interesează, e un partid care mă preocupă, aţi fost şi la Tineretul Social Democrat, spuneţi-mi şi mie de ce v-aţi despărţit de Partidul Social Democrat, că în el sunteţi de mic? Adică vreau să înţeleg ca analist...

Monica Mihai: Ce s-a întâmplat?

Ion Cristoiu: Nu, ce e cu acest partid, adică care este punctul dumneavoastră de vedere, ce v-a nemulţumit şi ce credeţi dacă el se mai poate reforma sau nu?

Cătălin Ivan: Eu am intrat cu stângul în Partidul Social Democrat, într-un partid de stânga am intrat cu stângul. Am fost lider al studenţilor la Iaşi şi considerând-mă un om de stânga foarte preocupat de lupta împotriva sărăciei, de reducerea inegalităţii din societate am intrat în PSD deşi era evident şi atunci, mai ales la Iaşi, dar probabil în toată ţara, că tinerii agreaţi, de aia era şi Ion Solcanu în acea perioadă, nu iubea foarte mult tinerii dar am intrat pentru că era această mişcare care se numea Tineretul Social Democrat, TSD, care venea cu un suflu nou, a schimbat culoarea din albastru în roşu, venea cu un altfel de politică, era o efervescenţă şi m-a atras. M-a atras ideea de a reforma cel mai mare partid din România din interior şi am mers în această mişcare până în 2012 dar practic această mişcare a cam murit în 2010 când Victor Ponta a ajuns preşedintele PSD-ului şi cumva...

Ion Cristoiu: Păi era tot de la dumneavoastră, era de la TSD.

Cătălin Ivan: Da, noi am crezut că am câştigat războiul, de fapt câştigasem o mică bătălie la congresul acela când Victor Ponta a candidat împotriva lui Mircea Geoană, dar am pierdut războiul pentru că nu ştiu cum, necum până în 2012 Victor Ponta s-a înţeles cu baronii cu care noi luptam de ani de zile şi a murit mişcarea aceasta reformatoare care se numea TSD. Eu am rămas în partid tot ridicând semnale de alarmă, tot spunând ce nu merge bine. În organizaţiile judeţene erau mulţi oameni care gândeau ca mine numai că nu aveau curajul să iasă să spună public din diferite motive, fie din oportunism, fie dintr-o anumită laşitate, fie din interese... ştiţi într-un partid mare mai ai soţia angajată undeva, copilul în altă parte, mai ai o firmă care face afaceri cu consiliul judeţean şi atunci deşi gândeau foarte mulţi ca mine n-au putut să iasă public. Am ţinut-o aşa până prin 2014-2015 când mi-am dat seama că nu se poate reforma PSD-ul din interior pentru că oricât aş încerca să aduc, oamenii îmi dau dreptate dar nu vor face niciodată nimic şi am decis să ies eu din PSD, mai ales când Liviu Dragnea a luat preşedinţia partidului mi-a fost clar în ce direcţie merge partidul şi, sigur, am plecat eu.

PSD-ul n-a avut niciodată un lider locomotivă în afară de Ion Iliescu de la începuturile începutului, după aceea toţi liderii PSD au fost mai jos decât partidul

Ion Cristoiu: E foarte important următorul lucru, credeţi că în interiorul acestei stângi ar exista loc şi pentru alte partide de stânga care într-un fel ar concura PSD-ul, adică de ce domină PSD-ul ăsta din 90 stânga şi nu se creează în partea cealaltă partid sau un partid la stânga PSD-ului sau la dreapta, cum vă explicaţi?

Cătălin Ivan: PSD-ul n-a avut niciodată un lider locomotivă în afară...

Ion Cristoiu: Posibilitatea de a crea...

Cătălin Ivan: În afară de Ion Iliescu de la începuturile începutului, după aceea toţi liderii PSD au fost mai jos decât partidul.

Ion Cristoiu: Interesantă observaţie.

Cătălin Ivan: PSD-ul a avut această capacitate de a crea lideri din oricine şi indiferent de cine câştiga funcţia de preşedinte, devenea automat lider pentru că partidul îl urca în campaniile electorale la scorurile partidului. Şi asta se datora faptului că PSD a avut întotdeauna în teritoriu oameni de foarte bună calitate. Nu mă refer la cei care conduceau organizaţiile judeţene, dar avea până la nivel de stradă, de cartier, de comună oameni foarte bine văzuţi în comunităţile respective, decenţi, profesionişti, respectaţi, profesori, doctori avea această masă de activişti de foarte bună calitate. În timp aceasta s-a erodat, iar de când a venit Liviu Dragnea s-a erodat într-un ritm accelerat pentru că în vremea lui Liviu Dragnea dacă nu erai de acord cu el, zburai. Şi au zburat. Organizaţii întregi au fost dizolvate, organizaţii judeţene dizolvate, organizaţii orăşeneşti, comunale, cum avea PSD-ul.

Monica Mihai: Care acum vi s-au alăturat?

Cătălin Ivan: Nu. Nu, nu, nu. Eu nu am construit ADN-ul ca să mă duc împotriva PSD-ului, dimpotrivă suntem pe un alt drum e un capitol închis activitatea mea în Partidul Social Democrat, nu am nicio ranchiună, nicio dorinţă de răzbunare, nu mă uit în spate decât învăţând ce-a fost şi încercând să pun în practică în viitor.

Ion Cristoiu: De ce Victor Ponta a reuşit, teoretic, să facă un partid aripă, că aşa a făcut, Ponta nu şi-a creat propriul partid, a luat din PSD şi dumneavoastră nu?

Cătălin Ivan: Eu nu mi-am dorit lucrul ăsta.

Ion Cristoiu: Era o întrebare...

Cătălin Ivan: Da, pentru că avem strategii total diferite, mod diferit de a vedea politica.

Ion Cristoiu: Întrebarea de fapt ar fi de ce nu sunteţi cu Victor Ponta?

Cătălin Ivan: A fost o discuţie, câteva luni de zile am tot discutat dacă să mă duc la Pro România...

 

Mie mi se pare că ce-a făcut Pro România cu PSD-ul, chiar şi această moţiune, nu-i corect. Nu poţi să te întorci atât de vehement împotriva propriului partid

 

Ion Cristoiu: De ce nu v-aţi dus?

Cătălin Ivan: Mai în glumă, mai în serios, nu pot să pronunţ Pro România, n-aş putea să vin să spun votaţi Pro România că nu-mi iese. ADN îmi iese mai uşor serios vorbind, am plecat pe alt drum. Dacă am închis un capitol cu toată experienţa acumulată, cu tot ce mi-am dorit să fac în politică, cu bagaje, cu muniţii, cu vise, cu speranţe am plecat într-un nou proiect pe care îl consider un proiect curat cap-coadă. Mie mi se pare că ce-a făcut Pro România cu PSD-ul, chiar şi această moţiune, nu-i corect. Nu poţi să te întorci atât de vehement împotriva propriului partid. Mie PSD mi-a dat şi lucruri bune, adică nu am avut numai dezamăgiri. E o perioadă în care am acumulat foarte multă experienţă, am învăţat, am cunoscut oameni deosebiţi, o perioadă în care m-am format, am avut funcţii, am primit responsabilităţi şi în partid şi responsabilităţi publice, n-aş putea vreodată să fac rău foştilor colegi din Partidul Social Democrat indiferent care ar fi calculele politice la momentul respectiv. Am spus că Viorica Dăncilă trebuie să plece, am spus că Liviu Dragnea doreşte puterea absolută, am spus de-a lungul timpului, dar niciodată nu m-am întors împotriva Partidului Social Democrat. Proiectul nostru acum este un proiect nou, pe o direcţie nouă cu o ideologie nouă, e un proiect suveranist, în zonă conservatoare.

Monica Mihai: Vă mai consideraţi un om de stânga în acest moment?

Cătălin Ivan: Sigur, când vorbim de demnitate naţională vorbim de... demnitatea naţională este suma demnităţilor individuale. Când ai populaţie săracă cum este în România, când ai sute de români sclavi în străinătate, când 0,1% din populaţia ţării are avere mai mare decât jumătate din populaţie când toate averile sunt făcute cu statul şi nimic nu se produce în privat, lucrurile astea ţin şi de stânga. Când vorbim de locurile de muncă, astăzi vin companii în România şi investesc doar pentru a exploata forţa de muncă ieftină, nu este valoare adăugată, condiţiile de muncă sunt de proastă calitate, salariile sunt mici. Sigur că este şi o latură de stânga în doctrina noastră, dar astăzi când vorbim, la nivel internaţional cred că dezbaterea nu mai are loc între stânga şi dreapta, mai degrabă între acest, zic ei, progresism, globalism care încearcă să aducă valorile de afară, să le impună statelor naţionale şi acest suveranism, chiar conservatorism în sensul pozitiv care vorbeşte despre identitate naţională, despre valori. Eu sunt şi patriot, îmi iubesc ţara şi sunt şi creştin, asta nu e o vină. Faptul că eu cred în valorile creştine n-ar trebui să mă ruşinez să o spun. Astăzi mai degrabă spui că eşti homosexual şi te aplaudă toată lumea decât să spui că mergi la biserică. Dacă spui că mergi la biserică te arată cu degetul. Dacă spui că ştiţi sunt indecis, nu ştiu dacă azi sunt fată, mâine băiat, oamenii te dau de exemplu. Ştiţi, am stat 10 ani la Bruxelles la câţiva kilometri de Amsterdam. Stând aproape de portul Amsterdam, am început să apreciez ce avem acasă. E o nebunie să încerci să transformi România în portul Amsterdam, să iei valori de acolo, să le aduci, să le faci valori valabile în România. Să vorbeşti despre lucruri care sunt valabile acolo, eu nu-i judec, altă cultură, alte tradiţie, altă istorie, dar nu poţi să aduci şi să impui românilor valorile de acolo. Cred că trebuie să conservăm ce avem, să punem în valoare ce avem, să ne mândrim cu ceea ce avem.

 

Eu cred că poate nici acum n-ar fi prea târziu să discutăm de ce vrem să fim în Uniunea Europeană

 

Monica Mihai: Aţi fost atâta timp la Bruxelles şi în acelaşi timp aţi vorbit de suveranitate şi de demnitate, credeţi că ar trebui rediscutat rolul României în Europa?

Cătălin Ivan: Nu, ar trebui discutat. El nu a fost discutat niciodată. De la momentul în care s-a discutat prima dată de intrarea în Uniunea Europeană până astăzi, am avut şi preşedinţie, au fost mai multe momente importante, noi n-am răspuns, noi clasa politică, noi societatea civilă, noi ca români la o întrebare foarte simplă. De ce să fim în Uniunea Europeană. E mai bine în interior decât în afară. Corect. Dar dacă tot am intrat e suficient să fim la masa celor 28 sau avem anumite priorităţi, avem un proiect propriu, avem o strategie, fiind acolo în interior noi urmărim pentru români şi pentru România să atingem câteva obiective. Care sunt acelea? Încă din primul an când am ajuns la Bruxelles am cerut celor de la partid şi am cerut celor de acasă un mandat. Sunt reprezentantul României în parlamentul european. Eu trebuie să ştiu ca reprezentant al României care sunt cele două, trei, patru, cinci lucruri pe care cu toţii trebuie să le urmărim pentru că este în interesul ţării. Niciodată n-am avut o şedinţă comună toţi europarlamentarii să ni se spună că avem aceste priorităţi nu a existat nicio dezbatere, nu a existat o dezbatere în parlamentul naţional, nimeni vreodată nu a discutat în România despre mandatul cu care Klaus Iohannis merge la Consiliu, niciodată, sau cu care miniştri noştri merg la diferite întâlniri acolo sau ce fac europarlamentarii noştri acolo. Avem o armată de funcţionari în toate instituţiile europene care sunt angajaţi pe normă de reprezentare pentru că noi suntem în Uniunea Europeană păi această armată de funcţionari care, fiecare ocupă poziţii importante în instituţiile europene, pot să fie un câştig imens pentru România. Nimeni nu-i întreabă nimic. Deci eu cred că poate nici acum n-ar fi prea târziu să discutăm de ce vrem să fim în Uniunea Europeană. De ce este bine să fim în Uniunea Europeană şi cum să facem să ne fie şi mai bine pentru că faptul că ne pleacă jumătate din populaţie activă a ţării afară nu e bine pentru România. Faptul că nu am anticipat această... că până la urmă este o lege elementară a economiei. Populaţia activă, forţa de muncă migrează către zonele mai bine dezvoltate economic. Era evident că în momentul în care vom deschide uşa se vor duce, noi nefiind în stare să creăm locuri de muncă bine plătite în ţară. Noi nu am anticipat nimic din ce ni se întâmplă acum şi plătim un preţ imens.

Monica Mihai: Cine credeţi că ar trebui să traseze această linie sau să dea aceste target-uri pe care ar trebui să le obţină europarlamentarii?

Cătălin Ivan: Păi scrie în Constituţie că preşedintele este reprezentantul statului român. În primul rând el este cel care conduce diplomaţia, el este cel care merge la Consiliu, el vede imaginea de ansamblu şi, sigur, nu are putere executivă dar ca mediator între instituţiile statului ca garant al bunei funcţionări a instituţiilor, ca mediator între instituţiile statului şi societate cum scrie în Constituţie e obligat să aibă iniţiativă. Când învesteşti o persoană, o instituţie cu atât de multe voturi, este instituţia cu cel mai mare număr de voturi. Nu mai alegem pe nimeni cu atât de multe voturi. E clar că încarci acel mandat cu o responsabilitate imensă. Deci preşedintele statului trebuie să fie cel care este garantul demnităţii naţionale, democraţiei în România şi faptului că ţara merge într-o direcţie bună. Eu nu am auzit în aceşti ani de zile, când se mai întorcea de la Miami, din vacanţă Klaus Iohannis, eu nu l-am auzit provocând o dezbatere  pe subiecte importante pentru România. Da, conflicte a provocat, crize a provocat, dar să vină constructiv să spună, uite, ne adunăm toţi, nu contează, toate partidele politice, toată clasa politică, societatea civilă şi discutăm acest subiect pentru că este vital pentru România. Sclavia modernă este un subiect vital pentru România. Nu vorbim doar de sute de mii de români care sunt sclavi în purul sens al cuvântului, sunt prizonieri, sunt ţinuţi în lagăre încercuite cu sârmă ghimpată, duşi la muncă, aduşi, nu au acte, nu au bani. Deci eu nu l-am auzit discutând, uitaţi acum avem o criză extraordinar de importantă şi, iarăşi, această fumigenă despre care vorbeam la început nu ne lasă să o vedem. 6000 aproape de medici, de absolvenţi de medicină nu dau rezidenţiatul. Noi avem o criză acută de personal medical aceşti tineri au investit, familiile lor au investit ani de zile, muncă, resurse. Statul român a investit aproape 2,4 de miliarde de lei în educarea lor. Aceşti oameni, 6000 de oameni stau acasă în condiţiile în care se pierd, nu-i patetism, vieţi, ajung oameni la spital şi pentru nu avem cadre medicale suficiente oameni mor în spitale pentru că nu are cine să aibă grijă de ei. Nu se discută despre... că până la urmă este o decizie banală de luat. Dar faptul că e mai important jocul politic e mai importantă campania electorală şi mai important să arăţi că celălalt nu-şi face treaba decât să salvezi vieţi, să laşi oamenii aceştia să intre, să profeseze, suntem aici.

Ion Cristoiu: Da. E foarte interesantă poziţia asta a dumneavoastră, suveranistă, dar chiar şi eu care urmăresc şi v-am urmărit şi pe dumneavoastră de ce am avut eu impresia că sunteţi internaţionalist până acum? Adică aşa aveam... eu nu v-am auzit sau poate n-aţi avut voce cu aceste poziţii în spaţiul public atât de răspicate?

Cătălin Ivan: Este relativ celebru, dacă putem spune aşa, discursul meu din 2012, de acum şapte ani de zile, din Parlamentul European...

Ion Cristoiu: În sensul în care să fii antrenat într-o dezbatere naţională, nu în sensul ăsta.  

Cătălin Ivan: Această dezbatere se acutizează în ultimii ani, nu a fost o dezbatere în trecut. Când am intrat în Parlamentul European încă era această bipolaritate stânga-dreapta. Asta era logica dezbaterii în Parlamentul European. În al doilea mandat ea s-a schimbat şi au devenit mai importante cele două curente, suveranist şi globalist, că nu i-aş spune progresism pentru că progresismul nu are nicio legătură cu globalismul.

Ion Cristoiu: E foarte important un lucru, cam acelaşi program l-a încercat şi Dragnea, de ce i-a eşuat?

Cătălin Ivan: Pentru că nu era credibil, pentru că Liviu Dragnea căuta o supapă ca să scape din criza în care se afla de imagine, adică era un populism ca să vă...

Ion Cristoiu: Deci el nu credea în acest...

Cătălin Ivan: Evident că el nu credea, era un purtător de mesaj, probabil nişte consilieri i-au spus că ar da bine să intre pe această zonă, dar când nu se potrivesc purtătorul de mesaj cu mesajul se creează o ruptură şi nu eşti credibil. Spuneam de 2012 în Parlamentul European când a fost referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu şi atunci Bruxelles a funcţionat cum funcţionează şi acum, dar foarte evident a intrat în politica românească, ne-a spus ce avem voie, ce nu avem voie, ce se face, ce nu se face, erau declaraţii de tot felul mai ales doamna Viviane Reding era purtătorul de mesaj din partea Comisiei Europene. Discursul meu de atunci a fost extrem de suveranist,  este exact ceea ce spun acum şi sunt exact şapte ani distanţă, deci am fost consecvent în ceea ce am spus şi în lucrurile pe care le-am promovat şi am crezut în ele, dar nu era contextul, dezbateri de genul acesta nu prea am avut în România.

Ion Cristoiu: Refac întrebarea, de fapt era aşa o întrebare pregătitoare, de ce totuşi... şi eu sunt adeptul nevoii de demnitate, de schimbarea relaţiilor noastre cu ... chiar cu marile puteri, de ce acest discurs nu devine dominant în România? cine se opune, ce se întâmplă? Adică care sunt factorii care o blochează pentru că normal ar fi să discutăm despre demnitate, despre relaţia noastră cu Uniunea Europeană şi eu am scris mult despre... de ce discursul? De aia am spus că nu am auzit, ştiam că, dar nu am auzit în spaţiul public Cătălin Ivan este adeptul suveranismului.

Monica Mihai: Şi avem şi alte titluri de teme mai importante...

Ion Cristoiu: Nu, deci nu a sesizat nimeni că dumneavoastră sunteţi purtătorul de cuvânt la...

Cătălin Ivan: Vă referiţi la alte declaraţii din trecut pe această zonă?

Ion Cristoiu: Nu, acum în ultimul timp, de ce vocea unui suveranism nu...

Cătălin Ivan: Cred că sunt, dar nu se bucură foarte mult de mediatizare.

 

Vă vine să credeţi că în România vin companii de prim rang, toate marile companii ale lumii, sunt prezente şi în România şi sunt săracele toate pe pierderi ?

 

Ion Cristoiu: De ce? E o întrebare.

Cătălin Ivan: E o întrebare şi care se leagă de multe lucruri, de la cine deţine mass-media în România, ce interese sunt în spatele trusturilor media, ce agendă are fiecare, de unde îşi obţine finanţarea, cine plăteşte publicitatea pentru că până la urmă un ziar, o televiziune depinde de publicitate. Acum companiile care cumpără publicitate şi-au făcut un fel de cartel şi dacă dau publicitate dau la pachet şi pun şi condiţii pentru foarte multe televiziuni şi ziare din România. Vă daţi seama că aceste companii multinaţionale nu sunt purtătoare de mesaje suveraniste, dacă ar fi pentru orice companie multinaţională să dispară guvernele, să dispară popoare, să dispară graniţele şi să fie aşa o...

Monica Mihai: O globalizare generală.

Cătălin Ivan: Da, în care să se desfăşoare liberi, să nu aibă ... de la probleme minime cum ar fi cele să adaptezi politica comercială a companiei la legislaţii din fiecare stat membru asta înseamnă costuri, dar mai mult decât atât, unde îţi impozitezi profitul, unde faci profitul, unde îl impozitezi. A apărut în 2015 o carte cam aşa de groasă despre preţurile de transfer. În România de la revoluţie până astăzi, o spune Banca Naţională, nu o spun eu, s-au investit peste 70 de miliarde de euro investiţii străine. Din 70 de miliarde de euro, 20 de miliarde au fost dividende şi au dat dividende, dar restul,  contabiliceşte până la 70 de miliarde, adică 50 de miliarde pierderi. Vă vine să credeţi că în România vin companii de prim rang, toate marile companii ale lumii, sunt prezente şi în România şi sunt săracele toate pe pierderi? Datorită acestor sau din cauza acestor preţuri de transfer nu declară profit, de ce să plătească impozit pe profit în România când pot să plătească în altă parte. Avem peste 40 de miliarde de euro afaceri ale companiilor cu activitate în România cu zone offshore unde nu se plătesc taxe, unde  nu se plătesc impozite, unde acţionariatul este ascuns şi acolo banii dispar. Sunt lucruri care nu se discută astăzi şi nu fac parte din agenda Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei.

Monica Mihai:  Domnule Cătălin Ivan, având în vedere cum arată sondajele în acest moment, ce şanse consideraţi că aveţi pentru a intra în turul al doilea sau pe ce cifră vă bazaţi?

Cătălin Ivan: Eu nu cred în sondaje, nu cred de când eram purtător de cuvânt al PSD, când îmi dădeau sondaje în punctaj să le prezint la televizor uitam să le prezint, pentru că erau gogonate, erau falsificate atât de tare încât trebuia eu să cred primul ca să pot da un mesaj să creadă şi cel care se uită la emisiune. Păi un sondaj care îl dă pe Klaus Iohannis la 40% şi toate sondajele îl dau pe Klaus Iohannis la 40% în condiţiile în care eu nu am întâlnit un român care să voteze cu Klaus Iohannis, sigur că trăiesc într-o bulă a mea ca fiecare dintre noi...

Ion Cristoiu: Nici eu nu am întâlnit, nici o grijă.

Cătălin Ivan: Adică 40% însemnă unu din doi...

Ion Cristoiu: ... care nu au întâlnit până acum şi slavă domnului...

 

Candidaţii sunt gândiţi în aşa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câştige prin neprezentare al doilea mandat

 

Cătălin Ivan: 40% înseamnă jumătate, adică te loveşti de ei, ca şi cele 2,2 milioane de semnături strânse de Klaus Iohannis ca să candideze. Păi când au strâns pentru fără penali un milion de semnături te loveai de ei peste tot, prin baruri, pe stradă. La 2,2 milioane de semnături strânse nu a existat un PNL-ist pe stradă care să strângă semnături, deci e un fals general, cum am început această emisiune şi vă spuneam despre această campanie că este falsă, ea este o butaforie gândită ca acest personaj sinistru din punctul meu de vedere pentru România, toxic pentru România, Klaus Iohannis să ajungă să mai ia un mandat. Candidaţii sunt gândiţi în aşa fel încât Klaus Iohannis să aibă proptele, el să nu apară în dezbateri, să câştige prin neprezentare al doilea mandat, el nu o să apară în dezbateri. Îşi alege în acest moment, Klaus Iohannis, candidatul preferat pentru turul doi. Ştiu din surse sigure că există echipă de campanie comună Klaus Iohannis- Viorica Dăncilă, sau au o zonă comună de unde se intersectează, primari PNL mi-au spus că au primit ordin să dea 10 voturi pe secţie de vot pentru Viorica Dăncilă, dintr-un motiv foarte simplu, Klaus Iohannis are nevoie de Viorica Dăncilă în turul doi ca să nu se prezinte, ca să nu se deranjeze, eventual să fie plecat pe unde îi place lui pe la Miami şi de acolo să fie anunţat că a ieşit preşedintele României. Este pentru prima dată în istoria României când cineva riscă să ajungă sau are şanse să ajungă preşedinte prin neprezentare, acest om nu există, deci el...

Ion Cristoiu: Staţi că aţi avut o formulare extraordinară, deci spuneţi şi sunt de acord...

Monica Mihai: Prin neprezentare.

Ion Cristoiu: Avem pe lângă asta cu neprezentarea, schemă de titlu, avem o campanie care de fapt are drept scop să legitimeze pe Klaus Iohannis care a fost de mult ales.

Cătălin Ivan: Da.

Ion Cristoiu: Adică de fapt tot ce se întâmplă acum, deci noi nu avem o campanie electorală, o bătălie, ci de fapt un simulacru de bătălii pentru că e nevoie din punct de vedere democratic să fie o campanie electorală.

Cătălin Ivan: Echipa lui Klaus Iohannis pentru că nu are treabă cu Klaus Iohannis, el nu are campanie, nu are, îi face campanie Vioricăi Dăncilă.

Ion Cristoiu: În ce sens?

Monica Mihai: Pentru a ajunge în turul al doilea.

Cătălin Ivan: Ca să se asigure că această Viorica Dăncilă ajunge în turul doi, au dat-o jos din funcţia de premier pentru că interesele de afară sunt altele, v-am explicat, cu Germania care sigur că este foarte interesată să aibă şi un Guvern în România, cum a avut Franţa cu Cioloş, dar mai mult decât atât cine va fi comisarul. În acest moment este blocată numirea comisarului până când noul Guvern va face o altă nominalizare.

Ion Cristoiu: De ce e aşa de important cine e comisar?

Cătălin Ivan: Pentru că e foarte importantă componenţa, structura Comisiei Europene. Din România nu se vede lupta de acolo pentru că noi nu existăm în lupta de acolo, noi neştiind ce vrem de la UE noi nu existăm în nici o negociere, dar la Bruxelles sunt negocieri aprige pe miliarde de euro, pe proiecte foarte mari, ţările din Europa de Vest acolo e o permanentă luptă ştiţi cum în 10 ani de mandat în Parlamentul European îi vedeam pe toţi în jurul meu cum se luptă pentru interesul ţării respective şi aveam posibilitatea fiind fie raportor, fie conducând o comisie să negociez şi eu pentru România că mă întrebau „şi tu ce vrei ca să trecem amendamentul x?”.

Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră nu aveaţi mandat.

Cătălin Ivan: Mă gândeam, sunam şi eu acasă, fie o asociaţie care se ocupa de o anumită problemă, fie ca să găsesc un mandat pentru România, dar preocupări la nivel de stat legat de Uniunea Europeană şi de luptele de acolo nu există, luptele de acolo sunt extrem de dure, comisarul din partea României este extrem de important pentru Germania în contextul jocurilor de putere, Germania, Franţa, la nivel European.

 

Citește mai departe:

Citește și: