Alexandra Mortu
74 vizualizări 4 oct 2019

Prezidenţiabilul PMP, Theodor Paleologu, i-a lansat o invitaţie preşedintelui Iohannis pentru o dezbatere  în limba germane.  

„Dacă îl avantajează vorbim şi în germană”, a declarat acesta, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu de joi seara.

Totodată candidatul la alegerile prezidenţiale din partea Partidului Mişcarea Populară a discutat şi despre lipsa de implicare în plan extern a actualui preşedinte.

„Să ştiţi că Iohannis nu e mai activ pe plan internaţional decât pe plan intern, e acelaşi om. Să nu credeţi că el e altfel în germană decât în română. E la fel. La fel este şi la Bruxelles sau în altă parte. Mă rog, eu mă bucur când îl văd în pozele de grup, că e mai înalt decât ceilalţi, face plăcere, dar dincolo de asta nu-i un om activ în cadrul Uniunii Europene”, a afirmat Theodor Paleologu.

 

În ceea ce o priveşte pe Viorica Dăncilă, Theodor Paleologu a afirmat că aceasta nu e deloc împăciuitoare, ci e chiar conflictuală. „Uitaţi-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înţeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învaţă doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă şi nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală şi încăpăţânată şi nimic nu vrea să audă”, a mai spus acesta.

 

Theodor Paleologu consideră că e nevoie de o reformă profundă a Constituţiei, deoarece există multe incoerenţe. „Constituţia are mai multe bube. E incoerentă mai exact. Ea a fost copiată după Constituţia franceză, dar copiată cu greşeli. Şi are probleme de logică, de logică constituţională. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituţiei. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă, ci de o schimbare radicală de regim politic, de Constituţie”.

 

Candidatul PMP la prezidenţiale spune despre el că este „ un om de dreapta asumat”  şi că nu este membru de partid pentru că nu îi place “disciplina de partid” .

„PMP este un partid unionist ceea ce îmi place, dar nu sunt membru. Nu sunt membru nu că aş respinge în vreun fel apartenenţa asta, vă amintesc că am fost în 2014 în PMP, dar am plecat rapid că nu mi-a convenit. Şi mai e un lucru, e vorba pur şi simplu de ce haină ţi se potriveşte. Eu sunt un tip foarte independent, spun ce gândesc, nu-mi plac şedinţele, mă obosesc şedinţele, nu-mi place disciplina de partid, nu zic că nu e importantă, dar nu-mi place mie, aşa sunt eu mai rebel”.

 

Redăm interviul integral cu Theodor Paleologu:

 

 

Monica Mihai: Bine v-am găsit la o ediţie specială a emisiunii „Gândurile lui Cristoiu”, alături de mine şi de domnul Cristoiu îl avem invitat pe candidatul PMP la prezidenţiale domnul Theodor Paleologu.

Theodor Paleologu: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Monica Mihai: Bine v-am găsit, domnul Paleologu, şi bineînţeles analistul politic Ion Cristoiu, domnule Cristoiu, bine v-am găsit şi în această seară la interviurile pe care le-am demarat cu cei care candidează pentru cea mai înaltă funcţie în stat la alegerile prezidenţiale. Domnule Paleologu, este o întrebare pe care o adresăm în această perioadă invitaţilor noştri, arzătoare, vorbim despre moţiunea de cenzură. Cum vă poziţionaţi dumneavoastră şi partidul pe care îl reprezentaţi la această moţiune de cenzură care înţelegem că se va vota săptămâna viitoare joi?

 

Paleologu: Eu sper din toată inima ca moţiunea să treacă

Theodor Paleologu: Păi cum să mă poziţionez, eu sunt în afara Parlamentului, eu n-am ce să mă poziţionez. Partidul Mişcarea Populară va vota moţiunea, a semnat moţiunea, acum să vedem dacă moţiunea va trece. Eu sper din toată inima să treacă această moţiune.

Ion Cristoiu: Bun. Ştiu, dar eu nu vreau să rămânem la dacă va trece. Trece.

Monica Mihai: Calculele arată că de data aceasta va trece.

Ion Cristoiu: Acum nu ştiu dacă să mă adresez candidatului sau analistului politic.

Theodor Paleologu: Nu, candidatului.

 

Paleologu: Iohannis are un bilanţ mediocru. A lăsat instituţia prezidenţială aproape golită de conţinut

 

Ion Cristoiu: Bun, candidat. Spuneţi-mi dacă aţi fi preşedinte care din formulele post-moţiune va...

Theodor Paleologu: Vreau să o iau puţin mai de dinainte. Eu cred că dacă aş fi fost în locul domnului Iohannis, nu aş fi ajuns în situaţia asta pentru că el a creat situaţia asta. El a manevrat atât de inteligent în primii doi ani, încât PSD a câştigat cu 46% în 2016, iar apoi a numit-o pe doamna Dăncilă făcându-şi un plan că în felul ăsta îngroapă PSD-ul. Partea proastă e că îngroapă şi ţara odată cu PSD-ul şi el a numit-o pe doamna Dăncilă. Repet, făcându-şi un plan personal că în felul ăsta îşi asigură realegerea ca preşedinte. Deci trebuie spuse lucrurile astea dintru început, da, pentru că e vorba de bilanţul domnului Iohannis ca preşedinte. Un bilanţ, după mine, foarte mediocru. Acum, ce-i de făcut de acum încolo, asta-i problema. Mai e un alt aspect, domnul preşedinte Iohannis a lăsat ca instituţia prezidenţială să fie aproape golită de conţinut. A asistat pasiv la această degradare a funcţiei prezidenţiale. Şi acum e cam greu, dintr-o dată a început să citească Constituţia şi să îşi dea seama că are unele atribuţii pe care nu le cunoştea până acum. Greu de spus ce să faci în continuare. Sunt mai multe variante, variante de guvern minoritar PNL, varianta unui prim-ministru fără afiliere partizană, sunt mai multe variante care se discută, dar ce o să fac eu o să vă spun după 25 noiembrie.

Ion Cristoiu: De ce toate calculele de până acum că domnul Klaus Iohannis nu ar fi favorizat de această moţiune de cenzură? De ce? E limpede că e de acord.

Theodor Paleologu: De acord cu ce?

Ion Cristoiu: Cu moţiunea asta de cenzură. Ce l-a apucat acuma, că putea să depună PNL-ul moţiune după alegeri? Ca să vrem să înţelegem.

Theodor Paleologu: Nu-mi dau seama, au fost alte moţiuni în trecut care mi-au dat impresia unei gesticulaţii, adică hai să ne facem că depunem moţiune de cenzură dar fără dorinţa reală de a înlocui guvernul Dăncilă. Acuma, mă rog, după toate calculele moţiunea ar trebui să treacă, dar să vedem, să nu ne trezim că absentează strategic unii parlamentari, sper să nu se întâmple lucrul ăsta, dar cine ştie.

Monica Mihai: Este suficient un număr de patru voturi să nu existe şi atunci moţiunea nu va trece pentru că este la firul ierbii 237 de voturi.

Theodor Paleologu: Exact, e foarte, foarte strâns într-adevăr.

Ion Cristoiu: Încă nu mi-am dat seama ce situaţie aveţi dumneavoastră în raport cu PMP-ul. Adică sunteţi, ca şi Diaconu, independent sprijinit de..?

Theodor Paleologu: Staţi puţin, independent ... Eu sunt un om de dreapta, Partidul Mişcarea Populară face parte din Partidul Popular European, eu îmi asum această identitate doctrinară nu bag în buzunar,  am fost şi membru în partidul de dreapta francez UMP, Union for a Popular Movement, şi Republican, partidul lui Sarkozy, am votat CDU în Germania, eu sunt de acolo, adică eu nu pretind că sunt un politician din ăsta post-ideologic. Nu.

Sunt un om de dreapta asumat, PMP are această identitate, plus e un partid unionist ceea ce îmi place, dar nu sunt membru. Nu sunt membru nu că aş respinge în vreun fel apartenenţa asta, vă amintesc că am fost în 2014 în PMP dar am plecat rapid că nu mi-a convenit. Şi mai e un lucru, e vorba pur şi simplu de ce haină ţi se potriveşte. Cred că noi suntem cam la fel, dumneavoastră ce purtaţi 25 sau 26 ceva genul ăsta, de ce, pentru că suntem oleacă mai rubiconzi. Alţii de aceeaşi înălţime cu noi poartă 50 sau 52. Ce vreau să spun cu asta, că haina de om de partid nu mi se potriveşte, prin structura mea, nu sunt un om de partid. Respect oamenii de partid, îmi place de exemplu foarte mult Eugen Tomac, m-am înţeles întotdeauna cu el. El e un om de partid, în sensul bun al cuvântului, nu dispreţuiesc lucrul ăsta, dar eu nu sunt aşa, eu sunt un tip foarte independent, spun ce gândesc, nu-mi plac şedinţele, mă obosesc şedinţele, nu-mi place disciplina de partid, nu zic că nu e importantă, dar nu-mi place mie, aşa sunt eu mai rebel.

Monica Mihai: Spuneaţi dumneavoastră că vă plac chiar oamenii care sunt daţi afară din partid pentru că asta înseamnă...

Theodor Paleologu: Eu am reuşit lucrul ăsta, cine m-a depăşit este Cristi Preda, da, a reuşit să fie dat afară...

Monica Mihai: De două ori.

Theodor Paleologu: De două ori, deci scorul e 2 la 1 între noi doi. De altfel Cristi Preda chiar ţine astăzi un curs la Casa Paleologu de introducere în ştiinţa politică, e un prieten pe care îl apreciez foarte mult.

Ion Cristoiu: Ştim foarte puţine lucruri despre... şi eu sunt curios, aşa, personal, ce e aia Casa Paleologu, ce e, o afacere?

Theodor Paleologu: Este o fundaţie, sunt antreprenor social cum se numeşte acum.

Ion Cristoiu: Ce e aia?

Theodor Paleologu: Dau burse.

Ion Cristoiu: Am înţeles din interior că chiar are profit.

Theodor Paleologu: Oh, categoric, foarte bine merge.

Ion Cristoiu: Păi povestiţi-ne, daţi-ne soluţia şi nouă.

Theodor Paleologu: Am avut în şapte ani aproape 6.000 de cursanţi, cursanţi unici, vă văd foarte mirat.

Ion Cristoiu: Păi nu, că îmi fac şi eu una...

Theodor Paleologu: Şi fac cursuri de toate, retorică, filosofie. Să ştiţi că cu Platon şi Aristotel, Kant, Hegel se câştigă foarte bine, există interes pentru aşa ceva. Cursurile despre Homer, rup cu Homer şi cu Platon şi cu Plutarh.

Ion Cristoiu: Aveţi o casă da?

Theodor Paleologu: Am o casă pe care a construit-o bunicul meu în 1931, din păcate nu este cea din strada Paleologu, care venise şi Eminescu şi Cantacuzino.

Ion Cristoiu: Nu vă critic pentru asta. Spuneţi-ne ce aveţi acolo, o sală de curs, povestiţi-ne.

Theodor Paleologu: Da. E o casă măricică, cubistă, burgheză, din anii 30 şi în salon fac cursuri.

Ion Cristoiu: Câţi încap?

Theodor Paleologu: Încap 25, 26 uneori chiar 30, dacă stau ceva mai înghesuiţi, în general avem cam douăzeci şi ceva de cursanţi. Astăzi sunt mulţi, la Cristi Preda sunt 25 dacă nu mă înşel.

Ion Cristoiu: Ah, nu predaţi numai dumneavoastră.

Theodor Paleologu: Predau şi alţii. Acuma, în campanie, din păcate am predat foarte puţin, nu prea mai am timp, regret lucrul ăsta foarte mult. Acum o săptămână şi ceva, am ţinut un curs despre Homer, despre Iliada ca manual de leadership, şi a fost foarte multă lume, au fost 70 de cursanţi.

Ion Cristoiu: Şi pentru ei care e afacerea?

Theodor Paleologu: Pentru cine?

Ion Cristoiu: Pentru cursanţi?

Theodor Paleologu: Nu ştiu dacă aţi prins în anii 90, la începutul anilor 90 era o publicitate pentru ciocolata Lindt. „Un moment de finesse dans un monde de brutes” -  Un moment de fineţe într-o lume de brute. E, e un moment de fineţe, oamenii au nevoie...

Ion Cristoiu: Păi şi cine sunt oamenii ăia, domnul Paleologu?

Theodor Paleologu: Cine sunt cursanţii? Păi sunt oameni să spunem între 25 şi 50 de ani, cei mai mulţi, cam 85% au acest profil şi sunt de toate. Avocaţi, procurori, judecători, medici, IT-işti, programatori, antreprenori, funcţionari, am avut şi un comisar de poliţie, tot felul de lume foarte interesantă.

Ion Cristoiu: Şi ei plătesc ca să vă audă pe dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Şi ei plătesc. Avem şi elevi, elevilor şi studenţilor le dăm burse şi mai dau burse şi pensionarilor, că ţin foarte mult să avem şi pensionari printre noi.

Ion Cristoiu: Ei plătesc să vă audă pe dumneavoastră să vă audă vorbind de Homer?

Theodor Paleologu: Da, exact.

Ion Cristoiu: Eu leşin, eu n-am auzit aşa ceva.

Theodor Paleologu: Să ştiţi că Homer rupe, rupe, nu aşa.

Monica Mihai: Şi cum se transpune Homer în viaţa de preşedinte?

Theodor Paleologu: Mă ajută, mă ajută, oh, ajută enorm de mult. Hai să-l luăm pe Agamemnon. De ce este Agamemnon un lider extraordinar? Pentru că şi-a ales foarte bine consilierii, pe Nestor şi pe Ulise, îi ascultă, când face o greşeală recunoaşte şi încearcă apoi să o repare, pentru mine Agamemnon este un conducător extraordinar pentru că are ceea ce numeşte Goleman în cartea lui despre leadership focus. Are un scop, e focusat asupra unui scop colectiv şi face totul ca să atingă scopul respectiv.

Monica Mihai: Adică ce spuneţi dumneavoastră este că vă veţi înconjura de o echipă foarte bună.

Theodor Paleologu: O să mă înconjor numai de Nestori şi Ulise.

Monica Mihai: Şi aveţi deja această echipă pregătită?

Theodor Paleologu: Am deja o listă consistentă, dar nu vreau să o fac publică până nu trec de 10 procente.

 

Paleologu: Voi face publică lista echipei mele după ce trec de 10%

Monica Mihai: Sunt membri de partid? Sunt din PMP?

Theodor Paleologu: Nu, nu. Niciunul nu e membru PMP. Dar să ne înţelegem, nu voi face publică această listă decât atunci când voi trece de 10% pentru că înainte e caraghios. Când ai 8%, nu te apuci să vinzi pielea ursului din pădure. Când mă apropii de intrarea în turul doi, voi face publică aproape toată lista, nu chiar toată lista pentru că sunt şi diplomaţi şi militari pe care nu-i pot anunţa.

Ion Cristoiu: Că suntem la capitolul ăsta cu partidul, care este... Acest gen de candidatură este o premieră, e vorba de candidatură serioasă, ei au fost şi înainte independenţi din ăştia care voiau să apară la televizor. Care e raportul unui candidat ca dumneavoastră cu partidul?

Theodor Paleologu: Bun.

Monica Mihai: La ce vă obligă?

Theodor Paleologu: Pe mulţi dintre ei îi cunosc de multă vreme. Sunt oameni cu care mă ştiu, în care am încredere.

Ion Cristoiu: În ce constă? E o maşinărie, monitorizaţi presa? Ca să putem să vă luăm în serios.

Theodor Paleologu: Da, sigur. Luaţi-mă în serios, vă rog foarte mult. Păi e totuşi aparatul partidului, dar mai sunt şi alţii care sunt implicaţi în asta, sunt şi... o echipă pentru design, pentru partea de campanie, aţi văzut că am totuşi nişte afişe foarte reuşite.

Ion Cristoiu: De câte ori ies din casă dau de Paleologu preşedinte şi zic ia uite, mă, putea să scrie Cristoiu preşedinte.

Monica Mihai: Poate la alegerile viitoare.

Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, în 2012 pe atunci stăteam pe strada Paleologu, prietena mea avea un apartament pe strada Paleologu, de altminteri un bloc clădit exact pe locul unde fusese casa noastră, grădina noastră înainte de anii 30 şi mă uitam pe geam şi am văzut un afiş, erau alegerile din 2012, cu mine. Deci, vă daţi seama culmea narcisismului, stau pe strada Paleologu, mă uit pe fereastră şi văd un afiş cu Paleologu.

Monica Mihai: Domnul Paleologu, scorul partidului PMP la ultimele alegeri a fost undeva de puţin peste 5%.

Theodor Paleologu: Nu, nu 5,9.

Paleologu: Alegerile prezidenţiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare

Monica Mihai: 5,9. Cum veţi depăşi acest scor pentru că v-am ascultat declaraţiile din ultimele săptămâni în care eraţi ferm convins că veţi reuşi să depăşiţi chiar 10% şi să ajungeţi în turul al doilea? De unde veţi lua? Din care parte?

Theodor Paleologu: Pentru că alegerile prezidenţiale sunt foarte diferite ca logică de alegerile parlamentare sau europarlamentare. Se votează un om. Un om, o viziune, de aia este Dan Barna atât de jos faţă de propriul lui partid şi zic faţă de propriul lui partid, nu faţă de ansamblul USR-PLUS pentru că e vorba de un om şi de viziunea lui şi de experienţa lui, de capacitatea lui de a convinge, de a articula un proiect de societate, asta contează în primul rând. Alegerile prezidenţiale întotdeauna sunt cu surprize. Întotdeauna şi nu numai în România. Amintiţi-vă 2014, câţi credeau că va câştiga Iohannis? În 2009 ţin minte aproape tot corpul diplomatic era convinsă că va câştiga Geoană. În 2000 cine şi-ar fi imaginat că urma să ne trezim cu turul doi Vadim-Iliescu, în 2017 în Franţa, vă mărturisesc, eu până foarte târziu nu am crezut că va câştiga Macron. În Statele Unite cine îşi imagina că urma să câştige Trump şi aşa mai departe. Ce vreau să spun cu asta este că alegerile prezidenţiale sunt întotdeauna cu surprize. Surprize mai mici sau mai mari sau foarte mari. Ei bine, eu am această convingere că voi crea o foarte mare surpriză pe 10 noiembrie şi apoi pe 24 noiembrie.

Monica Mihai: Am luat proiectul pe care îl aveţi dumneavoastră pentru România şi mi-am notat câteva lucruri pe care aş vrea să vă întreb punctual. Aveţi aici o recomandare, angajatul trebuie să fie liber să muncească oricât doreşte. Ce înseamnă asta concret şi aplicabil?

Theodor Paleologu: E vorba să nu fie limitări la dreptul de a muncii şi de a avea o remuneraţie pe măsură.

Monica Mihai: Oricât doreşte, adică să fie posibil să lucreze ore în plus?

Theodor Paleologu: Da. Să poată lucra ore în plus dacă doreşte acest lucru. Mai mult de atât, eu consider că orele în plus, astea dorite de cel care lucrează, să nici nu fie taxate. Asta e o altă chestiune despre care putem vorbi în plus dacă vreţi.

Paleologu: Constituţia are mai multe bube. E nevoie de o reformă radicală a Constituţiei

Ion Cristoiu: Am văzut în tot... v-am citit interviurile şi declaraţiile şi am văzut o preocupare a dumneavoastră pentru ipostaza de preşedinte al României post-decembristă. Haideţi că chiar vreau să discut serios. Spuneţi-mi, nu numai raportat la Klaus Iohannis, spuneţi-mi cum vedeţi dumneavoastră preşedintele României în post-decembrism? E bine precizat în Constituţie? De aici să începem.

Theodor Paleologu: Da, vorbeam şi înainte de emisiune, Constituţia are mai multe bube. E incoerentă, mai exact. Ea a fost copiată după Constituţia franceză, dar copiată cu greşeli. Şi are probleme de logică, de logică constituţională. De exemplu, preşedintele lui poate dizolva Parlamentul din proprie iniţiativă, e o procedură extrem de complicată şi vedem acuma cât de grav e acest lucru. Procedura de suspendare a preşedintelui iarăşi a produs în două rânduri o agitaţie fără rost. Apoi, preşedintele numeşte primul ministru, dar nu se poate descotorosi de el. Astea sunt incoerenţe care trebuie corectate. Eu îmi doresc, vreau, propun o reformă radicală a Constituţiei. Poate chiar ar fi cazul să nu vorbesc de o reformă ci de o schimbare radicală de regim politic, de constituţie. Acuma, legat de modul în care diferiţii preşedinţi, mă gândesc că la asta vă refereaţi, cum au umplut acest rol diferiţii preşedinţi. Pentru că într-adevăr Constituţia lasă loc, nu zic de interpretare, dar de stiluri diferite de a umple această funcţie. Şi l-am avut pe Traian Băsescu care era foarte activ în exercitarea prerogativelor, Klaus Iohannis, tocmai, pasiv în ceea ce priveşte rolul lui, adică cred totuşi că chiar şi aşa cum este Constituţia asta, ea dă preşedintelui o serie de pârghii pe care le poate folosi. Unii le folosesc, alţii nu le folosesc, deci... sper că am răspuns la întrebare. Dar schimbarea Constituţiei este absolut fundamentală pentru că dacă vom continua aşa ne vom afunda din ce în ce mai mult în marasm. Mai mult de atâta suntem abonaţi la crize recurente, eu cred că e necesară o dezbatere despre Constituţie, despre aceste schimbări fundamentale pe care le propun şi, de ce nu, ar trebui să discutăm şi despre republică şi monarhie pentru nu am avut parte de această discuţie.

Monica Mihai: Care ar trebui să fie discuţia în această zonă?

Theodor Paleologu: Legată de, mă rog, ce s-a întâmplat în 47, dacă românii îşi doresc sau nu-şi doresc o schimbare de regim din acest punct de vedere, măcar să ştim pe bune unde stăm. Eu nu vreau să forţez lucrurile într-o direcţie sau alta, dar cred că e necesară o discuţie pe această temă pentru că nu am avut o discuţie reală pe tema formei de guvernământ. Şi e vorba de o discuţie principială, nu de cutare sau cutare precedent.

Monica Mihai: Exact asta urma să fie întrebarea mea având în vedere că ultimul rege, regele Mihai I al României a murit, dacă ar fi vorba să aducem discuţia de monarhie care ar fi linia de succesiune?

Theodor Paleologu: Nu, e o chestiune de principiu, nu de favorizare a unei persoane sau a alteia. E o chestiune de principiu şi apoi, dacă există un acord, un consens asupra principiului, vedem mai departe ce anume putem face. Dar deja e mult prea departe, întâi cred că e necesară o discuţie reală, onestă pe această temă, pe tema regimului politic pe care îl vrem. În ceea ce priveşte Constituţia republicană, repet, cred că e nevoie de o schimbare fundamentală, asta e convingerea mea personală că avem nevoie de o schimbare, vorba lui Caragiale, pe ici pe colo, dar în puncte cu adevărat esenţiale, extrem de importante pentru coerenţa regimului nostru politic.

 

Paleologu: Dăncilă e extraordinar de rigidă şi nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală şi încăpăţânată şi nimic nu vrea să audă

 

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, daţi-mi voie să fac o observaţie. Problema preşedintelui a fost simplă până în 2003 când a apărut acest decalaj între mandatul preşedintelui şi alegerile parlamentare. Domnul Traian Băsescu a încercat să rezolve această schizofrenie pentru că e clar că preşedintele fiind omul unui partid, dacă partidul ăla nu era la guvernare, celălalt partid principal, PSD sau PNL, era adversar. Am văzut, trebuie să remarc, dumneavoastră, dar nu aţi adâncit, spuneţi că până la urmă chiar şi în condiţiile în care un preşedinte precum Klaus Iohannis are un alt guvern ar putea preşedintele să negocieze anumite proiecte. Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vreau să-mi adânciţi asta. Adică de ce trebuie să fie tot timpul preşedintele ţepos faţă de Guvern, deoarece Guvernul e al altui partid?

Theodor Paleologu: Acum mai e o problemă. Cu PSD în varianta Dragnea-Dăncilă e greu să negociezi ceva pentru că ei înşişi sunt extrem de sectari. E greu de discutat. Uitaţi-vă la doamna Dăncilă, nu vrea să înţeleagă nimic, a propus-o pe Rovana Plumb, era evident că urma să fie un dezastru după aia a continuat cu Dan Nica, e incredibil, nimic nu învaţă doamna Dăncilă, nu vrea să audă nimic, nu ascultă nimic, e extraordinar de rigidă şi nu e deloc neconflictuală, e, dimpotrivă, ultra conflictuală şi încăpăţânată şi nimic nu vrea să audă. Însă revenind la întrebarea domnului Cristoiu, da, sigur, e necesar un dialog pentru că, vă dau exemplul diplomaţiei, ştiţi că e o chestiune care îmi e foarte aproape,  sunt ambasade importante unde nu avem ambasadori încă, în Canada nu avem ambasador, n-am avut ambasador la Bruxelles multă vreme, ani de zile n-am avut ambasador la Bruxelles, în Israel n-avem ambasador, în Mexic n-avem ambasador, în Vietnam n-avem ambasador. De ce? Pentru că sunt foarte căpăţânoşi şi unul şi altul or aici trebuie un minim dialog pentru că ştiţi foarte bine şi dumneavoastră că mai mult de două săptămâni nu e normal să laşi o ambasadă fără ambasador. Este o lipsă de respect faţă de ţara respectivă. Eu ştiu că asta poate nu pasionează masele, dar e foarte important modul în care se prezintă o ţară în lume este foarte important, eu cred că este jobul principal al preşedintelui, să reprezinte România. Ce spune Constituţia asta este, prima frază: Preşedintele reprezintă statul român. Este un lucru pe care îl poate face cu demnitate şi cu eficienţă dacă îşi propune acest lucru.

 

Paleologu: Preşedintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor, aşa cum spune Constituţia

Monica Mihai: Cum aţi gestiona dumneavoastră în scenariul în care aţi câştiga alegerile prezidenţiale, să presupunem că nu veţi avea, adică sunt şanse foarte mici să existe un guvern PMP, va exista probabil un guvern PNL, USR, nu este exclus ca să fie şi PSD la guvernare. Cum vă vedeţi dumneavoastră relaţia dumneavoastră sau relaţia instituţională?

Theodor Paleologu: Eu cred că e un atu faptul că nu sunt şef de partid şi că nu mă susţine un partid mare pentru că nu cred că e bine pentru România să avem un preşedinte şef de partid, care e şef al statului şi în acelaşi timp şef de partid în care statul şi partidul oarecum se contopesc. Statul partid e ceva ce ar trebui să depăşim pentru totdeauna. Preşedintele e bine să se situeze cu adevărat deasupra partidelor aşa cum spune Constituţia, să nu rămână o ficţiune ce scrie în Constituţie. Evident că fiind cine sunt îmi doresc o coaliţie largă de dreapta din care PMP-ul să facă parte, evident. Mai mult de atâta, în 2020 vor fi alegeri şi îmi doresc ca partidele care susţin acţiunea preşedintelui să susţină o schimbare radicală a Constituţiei pentru că Constituţia nu o poate schimba preşedintele prin simpla lui voinţă. Trebuie să aibă o majoritate parlamentară, trebuie ca guvernul o schimbare a Constituţiei. Deci, schimbarea Constituţiei, dacă voi fi ales pe 24 noiembrie, va fi o temă importantă pentru dezbaterea electorală din 2020.

Monica Mihai: Şi ce se va întâmpla în ideea în care dumneavoastră promiteţi asta acum ca preşedinte, veţi ajunge preşedinte şi vă veţi trezi în situaţia în care nu veţi putea face acest lucru pentru că nu veţi avea majoritate parlamentară.

Theodor Paleologu: În 2019, evident, în decembrie 2019 când voi depune jurământul evident că nu va exista o majoritate în acest sens. Dacă proiectul meu eşuează, voi vedea ce fac atunci pentru că există şi modelul de Gaulle care atunci când proiectul lui a eşuat, a plecat. Deci a plecat de două ori. Bun, să ne înţelegem, nu-mi doresc deloc o asemenea situaţie, eu cred că există o dorinţă foarte puternică în ţara noastră de schimbare a Constituţiei pentru că foarte multă lume îşi dă seama că această Constituţie produce crize în mod recurent şi aceste crize sunt extrem de păguboase pentru societatea românească.

Ion Cristoiu: Am văzut în tot ce aţi declarat până acum nu prea a fost abordată, dacă nu chiar deloc, două prerogative ale preşedintelui, cele de politică externă, foarte importante, şi cele... preşedintele în raportul său cu sistemul instituţiilor de forţă. Hai să începem cu partea externă că la asta vă pricepeţi. Programul dumneavoastră de ce începe chiar cu naţiunea? ”Naţiunea suferă de pe urma  de încredere din România de azi în paralel cu neglijarea valorilor naţionale şi luarea în derâdere a crescut...” de ce aţi pus prima propoziţie sau... naţiunea?

Theodor Paleologu: Păi nu vi se pare că e o valoare...

Ion Cristoiu: Nu ştiu, eu v-am întrebat. Că ar putea să vină anumiţi intelectuali şi să spună...

Theodor Paleologu: Că ce, că naţiunea e depăşită? Eu nu cred că naţiunea este depăşită, cred dimpotrivă că naţiunea este cadrul pentru democraţie, iertaţi-mă că citez acuma din nou autori, dar profesorul meu Pierre Manent, cel cu care mi-am făcut teza de doctorat a scris texte memorabile pe această temă, naţiunea este o formă politică fără de care democraţiile europene nu sunt de conceput. E o carte tradusă, de altminteri, şi în româneşte, Metamorfozele cetăţii, la Humanitas.

Ion Cristoiu: Aţi urmărit în ultimul an, dacă nu chiar în ultimii doi ani, această dezbatere a poziţiei României în raport cu alianţele în care se află. Să luăm care este părerea dumneavoastră ca viitor preşedinte în legătură cu, că de asta vă spun, suntem prea slugarnici, suntem prea băţoşi? Cum vedeţi dumneavoastră relaţia cu Uniunea Europeană?

Theodor Paleologu: Relaţia cu Uniunea Europeană trebuie să fie una normală şi cred că...

 

Paleologu: Iohannis nu e mai activ pe plan internaţional decât pe plan intern, e acelaşi om. Să nu credeţi că el e altfel în germană decât în română

Ion Cristoiu: A fost normală până acuma?

Theodor Paleologu: Să ştiţi că Iohannis nu e mai activ pe plan internaţional decât pe plan intern, e acelaşi om. Să nu credeţi că el e altfel în germană decât în română. E la fel. La fel este şi la Bruxelles sau în altă parte. Mă rog, eu mă bucur când îl văd în pozele de grup că e mai înalt decât ceilalţi, face plăcere, dar dincolo de asta nu-i un om activ în cadrul Uniunii Europene. Mai e un lucru, Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză foarte gravă, or preşedintele României străluceşte prin absenţă totală în dezbaterile...

Ion Cristoiu: De fapt România.

Theodor Paleologu: Păi, prin preşedintele pe care îl avem noi suntem zero barat în tot ce ţine de discuţii despre destinul Uniunii Europene. Şi, repet, e vorba de o criză gravă legată de imigraţie legată de absenţa unei politici externe comune, lipsă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene faptul că prea multe ţări fac aranjamente individuale care slăbesc coeziunea Uniunii Europene, şomajul tinerilor, toate astea sunt probleme foarte grave, iar noi nu ne pronunţăm, nici măcar nu sunt prezente în dezbaterea publică românească, sunt foarte puţin prezente de parcă noi am trăi pe altă planetă. Or nu trăim pe altă planetă suntem în Uniunea Europeană şi îmi doresc ca preşedintele României să fie implicat şi voi fi implicat în aceste dezbateri europene.

Ion Cristoiu: Bun, dar relaţia noastră, a României, de la început, de la intrarea în UE cu Uniunea Europeană. Adică cum o vedeţi dumneavoastră? Trebuie să obţinem mai mult respect, mai multe drepturi, dimpotrivă...

Theodor Paleologu: Respectul îl câştigi când eşti respectabil, când te respecţi pe tine însuţi. Din păcate guvernanţi noştri au dat celorlalţi nuielele cu care să fim bătuţi. Când ai pe doamna Dăncilă prim-ministru, când îl ai pe Ponta prim-ministru sau pe Grindeanu sau pe cine o fi nu de situaţii penibile în care te afli. E vorba şi de demnitatea celor care reprezintă statul român, dar demnitatea nu trebuie confundată cu cocoşismul. Foarte multă lume confundă demnitatea cu cocoşismul. Mai dăm o replică şi înjurăm olandezi sau pe nemţi sau pe franţuji sau pe cine o fi. Nu, e vorba de a câştiga respectul printr-o diplomaţie responsabilă şi activă şi România poate juca un rol important în Uniunea Europeană. Lucrul ăsta e posibil.

Monica Mihai: Cum ar trebui să se poziţioneze România în acest conflict chiar şi economic între Statele Unite şi Uniunea Europeană?

Theodor Paleologu: Eu mă aşteptam să mă întrebaţi şi de chestiunea legată de armată, că şi aia e o chestiune foarte importantă. Conflictul economic este foarte mult legat de administraţia Trump.

Ion Cristoiu: Domnul Klaus Iohannis nu crede în acest conflict şi încearcă să spună că e trecător tocmai pentru a nu avea o opţiune.

Theodor Paleologu: Ce spune? Că e trecător? Da, eu cred că e trecător, cred foarte mult în solidaritatea transatlantică. Avem nevoie de Statele Unite şi Statele Unite nu vor pleca, nu or să ne lase baltă în viitor. Da, sunt declaraţii, sunt anumite frecuşuri din păcate dar cred cu tărie că vor fi depăşite. De altminteri, legat de problema armatei europene, consider că principalul nostru sprijin este NATO. Armata europeană nu trebuie gândită ca o alternativă la NATO sub nicio formă NATO este cadrul pentru asigurarea securităţii, a păcii şi e pilonul principal al securităţii României. În schimb, consider că poate exista o foarte importantă colaborare în Uniunea Europeană pe planul industriei de armament pentru dacă adunăm bugetele pentru apărare ale ţărilor din Uniunea Europeană ajungem la o cifră impresionantă de peste 200 de miliarde de euro, mult peste Federaţia Rusă de exemplu şi cred că aici e mult loc de colaborare în interiorul Uniunii Europene şi cred că România poate juca un rol pentru că avem şi noi industria noastră de armament, deloc neglijabilă.

 

Paleologu: Legile după care funcţionează serviciile de informaţii sunt foarte vechi, ele trebuie revizuite

 

Ion Cristoiu: Să revenim la cealaltă temă, serviciile. A fost o lungă discuţie şi continuă în legătură cu influenţa serviciilor secrete asupra... implicarea lor în politică. Credeţi că se implică aceste servicii, că s-au implicat, că se implică? Există un pericol sau nu?

Theodor Paleologu: Clasa politică românească fiind cum e, adică foarte slabă, fiind un gol de fapt asta creează un fel de dorinţă a anumitor persoane din servicii de a mai repara din prostiile pe care le fac politicienii. Dar ce e mai important şi asta cred că e fundamental să spunem, legile după care funcţionează serviciile de informaţii sunt foarte vechi, ele trebuie revizuite, trebuie noi legi  care reglementează funcţionarea serviciilor de informaţii. Asta e o convingere foarte puternică pe care o am şi pe de altă parte aş adăuga, din păcate controlul parlamentar asupra serviciilor este în momentul de faţă o ficţiune.

Ion Cristoiu: Am rămas surprins că despre dumneavoastră nu a început o campanie în presă de dezvăluiri negative. De ce?

Theodor Paleologu: Mă atacă constant prin asociere cu alţii. În ceea ce mă priveşte personal, nu se poate spune nimic rău.

Monica Mihai: Şi aici faceţi referire la domnul Băsescu, presupun.

Theodor Paleologu: Da, mă atacă constant prin asociere, da. De altfel, atacurile au devenit foarte virulente în ultima vreme, pe măsură ce domnul Barna scade în sondaje şi eu urc în mod inexorabil şi sigur există o nervozitate în anturajul lui Dan Barna. În fiecare zi Andrei Caramitru are câte ceva despre mine, din ce în ce mai vehement şi mai absurd. De unde trag concluzia că e mare derută în cercurile respective. N-am nimic de ascuns, n-am niciun schelet în niciun dulap.

Ion Cristoiu: N-aţi vorbim nimic până acum sau poate că mă înşel sau poate e un subiect delicat despre soţie.

Theodor Paleologu: Ce-i cu ea?

Ion Cristoiu: Nu ştiu, sunteţi căsătorit?

Theodor Paleologu: Nu, sunt divorţat. M-am căsătorit la 20 de ani în Franţa, soţia mea era franţuzoaică şi, din păcate, spre marele meu regret, ne-am despărţit în 2006, divorţul a fost dureros, a durat mult şi s-a finalizat în 2013.

 

Citește mai departe:

Citește și: