Alexandra Mortu
119 vizualizări 4 oct 2019

Ion Cristoiu: N-aveţi niciun schelete, nimica să vă atace din perioada aia?

Theodor Paleologu: Nu m-ar mira să apară. În 2009 când eram ministru aveam ca secretar de stat pe cineva de la PSD, îl ştiţi bine, pe Ştireanu, răspândea despre mine ştirea că aş fi homosexual, dacă nu avea altceva de făcut, decât să răspândească astfel de mizerii.

Ion Cristoiu: Mă rog, la ora actuală nu e.... V-aţi mai văzut cu fosta soţie? AM înţeles că a fost dureros.

Theodor Paleologu: Puţin.

Ion Cristoiu: Şi acum aveţi o tovarăşă de viaţă?

Theodor Paleologu: Da, sigur. Exact tovarăşă de viaţă, chiar ne amuză să comparăm cu Lenin şi Krupskaia.

Ion Cristoiu: Da, mă rog, nu vrem să ajungem la... Bun, spuneţi-mi...

Theodor Paleologu: Dar este o persoană care nu vrea să se vorbească despre ea, prefer să nu o bag în faţă.

Monica Mihai: Şi dacă ieşiţi preşedinte?

Theodor Paleologu: Nu-şi doreşte deloc...

Ion Cristoiu: Dacă o să intre în malaxor?

Theodor Paleologu: Va fi foarte supărată. Sigur, nu m-ar mira...

Ion Cristoiu: A fost de acord să candidaţi?

Theodor Paleologu: Până la urmă da.

 

Paleologu: Barna e la 10 procente sub scorul USR-PLUS

Monica Mihai: Spuneaţi de nişte sondaje adineauri, ceea ce creează panică cifrele în tabăra domnului Barna. Spuneţi-ne şi nouă puţin despre aceste sondaje. Ce arată? Sunt sondaje cerute de partidul PMP? Sau...

Theodor Paleologu: Nu, nu, chiar şi sondajul IMAS, aţi văzut foarte bine, aproape opt procente, domnul Barna e la 10 procente sub scorul USR-PLUS, evident că e panică, normal. Dar vă spun drept, eu nici nu cred că un candidat la prezidenţiale trebuie să comenteze prea mult sondaje. E bine să vă lăsăm pe dumneavoastră să comentaţi nu e treaba noastră. Treaba noastră  să vorbim despre proiecte, despre idei să răspundem la întrebările dumneavoastră pe chestiuni de fond. Vreau să vă mai spun ceva şi sunt convins că o să mă înţelegeţi foarte bine şi  că o să fiţi chiar de acord cu mine. În România există mereu tendinţa de a vorbi despre şanse de parcă politica ar fi un joc de noroc.

Monica Mihai: Şi nu-i aşa?

Theodor Paleologu: Nu. Mie mi se pare că e foarte periculos lucrul ăsta, de altfel vedem cu toţii că în România e plin de săli de jocuri de noroc, da, mergeţi pe Calea  Moşilor, de exemplu, sunt una lângă alta. E, chestia asta se reflectă cumva în mentalitatea românească şi în legătură cu politica. Oamenii vorbesc de politică de parcă ar fi păcănele sau de parcă ar fi ruletă sau ceva de genul ăsta. Câte şanse are cutare, ce şanse are nu ştiu cine, de fapt e să vorbim despre idei, despre soluţii, despre lucruri de fond, nu despre evaluări, de şanse şi de probabilităţi.

Ion Cristoiu: V-a afectat campania cazul Traian Băsescu?

Theodor Paleologu: Nu, îmi pare rău pentru el că trebuie să fie...

Ion Cristoiu: Nu, dacă v-a afectat nu...

Theodor Paleologu: Nu, nu. Mai e un lucru. Eu candidez în 2019, nu candidează Traian Băsescu, el a candidat în 2004 şi în 2009 şi eu nu sunt avocatul lui, e în stare să se apere singur dacă e cazul şi rolul meu nu este să explic lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Rolul meu este să explic ce vreau eu să fac în următorii cinci ani.

Ion Cristoiu: Atunci vă întreb eu. Aţi stat de vorbă cu Traian Băsescu despre acest caz vreodată? După ce au apărut dezvăluirile.

Theodor Paleologu: Nu am prea apucat să stau de vorbă cu dânsul pentru că el e foarte mult plecat la Bruxelles şi nu ni se acoperă deloc programul. Ar putea să vi se pară anecdotic dar el e plecat de luni până joi sau... la Bruxelles, iar eu plec în weekend întotdeauna în teritoriu, uite, mâine plec la Cluj, mă duc la Baia Mare, la Ulmeni, adică nu stau toată săptămâna în Bucureşti, e firesc să merg prin ţară. Cu adevărat pe fond nu am stat niciodată de vorbă cu el pe această temă.  Pentru că eu ce înţeleg prin a sta de vorbă cu adevărat. Să văd notele respective, până nu le văd nu pot să mă pronunţ.

Ion Cristoiu: I-a afectat mandatul, imaginea mandatului, orice preşedinte...?

Theodor Paleologu: Întrebaţi-l pe el.

Ion Cristoiu: Dar dumneavoastră dacă aţi fi fost preşedinte v-ar afecta mandatul o asemenea dezvăluire? Adică indiferent ce aţi făcut?

Theodor Paleologu: Nu ştiu, adică trebuie văzut ce e în hârtiile respective.

Ion Cristoiu: Dezvăluirea publică nu vorbim de dosar.

Theodor Paleologu: Evident că nu are cum să fie bine, evident că este un tămbălău de care s-ar fi lipsit fără îndoială, oricine s-ar fi lipsit de aşa ceva.

Ion Cristoiu: A fost o întâmplare credeţi?

Theodor Paleologu: Nu ştiu. Eu nu prea sunt un om al scenariilor. E adevărat că e puţin ciudat că a apărut totul şi că sentinţa a fost atât de rapidă, chiar imediat după ce mi-am depus eu candidatura la BEC, dar intra în speculaţii că nu e...

Monica Mihai: Au analizat o singură zi la Tribunal. Ce credibilitate mai are instituţia în acest moment.

Theodor Paleologu: Ce instituţie?

 

Paleologu: CNSAS nu are în ochii mei prea multă credibilitate de la început

 

Monica Mihai: Vorbim de CNSAS aceeaşi instituţie care a dat adeverinţele că nu a fost colaborator.

Theodor Paleologu: CNSAS nu are în ochii mei prea multă credibilitate şi de la început. A început prost şi vă amintesc că în 2000, cu trei zile înainte de alegerile din 2000, tatăl meu a fost victima unei decizii a CNSAS, dar nu atât decizia era problematică, cât lipsa de transparenţă. În mod normal trebuie să publici notele unui informator ca să  ştie lumea despre ce e vorba. Eu cred ceva şi anume că ar trebui ca arhivele securităţii să devină publice, să deschidem o dată pentru totdeauna arhivele securităţii. Şi nu e adevărat că sunt deschise. Nu-i deloc adevărat. Încercaţi să aflaţi ceva despre un ofiţer de securitate, veţi primi un refuz din partea CNSAS-ului de a vă da documentele. Mai exact, ei spun nu le avem. Întrebaţi la SRI. Mi se pare absolut imoral, scandalos, revoltător faptul că e vorba doar despre informatori şi niciodată despre ofiţerii de securitate. În plus de asta să nu uităm în faţa cui răspundea securitatea şi anume în faţa partidului. După logica perversă şi ticăloasă a acestui sistem Ion Iliescu e basma curată, adică tartorul este basma curată în timp ce eventuale victime care au fost deţinuţi politici sunt  puşi la stâlpul infamiei. Aşa ceva este absolut inacceptabil. De asta vă spun că e foarte important să spargem buboiul trecutului comunist, să facem publice arhivele.

Ion Cristoiu: Atunci nu s-ar mai da certificate.

Theodor Paleologu: Certificatele astea ce valoare au? Ce valoare au aceste certificate de poliţie, ne poliţie politică şi e absolut insuportabil ca din când în când să mai apară câte o filă într-un dosar. Ani de zile nu se spune nimic despre cineva şi după aia pac ..., mai apare câte o filă, mai găseşte câte un cercetător pe acolo o filă şi o publică la momentul potrivit. E toxic, e cianură, este otravă pentru viaţa publică din România. Iar eu când spun că trebuie să facem publice arhivele securităţii nu o fac într-un spirit de vendetă, dimpotrivă, avem nevoie să ne împăcăm cu propria noastră istorie şi mai cred un lucru că nimeni nu este mai legitim şi mai potrivit pentru această operă de împăcare decât un om care a crescut printre puşcăriaşi, printre deţinuţi politici. Eu am crescut într-o familie în care toţi bărbaţii au trecut prin închisori, toţi bărbaţii. Nu doar tatăl meu ci şi bunicul meu şi unchiul meu şi tatăl mamei şi unchii mamei, toţi bărbaţii din familie au fost în închisoare. Eu am crescut printre foşti deţinuţi politici şi cred că sunt cel mai bine plasat pentru a reconcilia această naţiune cu trecutul ei dureros. 

Ion Cristoiu: Domnule Paleologu, zilele acestea a izbucnit un scandal în GDS. Sunteţi membru GDS?

Theodor Paleologu: Nu, nu sunt membru GDS. Deşi GDS-ul s-a născut la mine cameră. În 89, în 21 decembrie s-au adunat mai mulţi intelectuali în strada Armenească 34 la noi acasă şi reuniunea a avut loc în camera mea de la etaj, unde am acum biroul de ce, pentru că acolo nu erau telefoane şi credeau ei că nu pot fi auziţi. Da, şi s-au adunat Stelian Tănase...

Ion Cristoiu: Şi dumneavoastră de ce nu v-aţi înscris în GDS?

Theodor Paleologu: Tatăl meu a fost membru fondator, sunt unii membri în GDS care nu mă suportă.

Monica Mihai: De ce?

Theodor Paleologu: Întrebaţii pe ei, nu ştiu, nici nu mă interesează foarte mult , am toată simpatia pentru alţi membri GDS, dar sunt unii care din varii motive nu mă suportă.

Ion Cristoiu: Vă aşteptaţi la scandalul ăsta?

Theodor Paleologu: Evident că da pentru că intelectualii sunt fiinţe foarte narcisiste şi supărăcioase.

Ion Cristoiu: GDS-ul nu era, era totuşi o unitate.

Theodor Paleologu: Mă rog, vă spun acum... e un epifenomen al vieţii intelectuale româneşti, nu e foarte interesant. Supărările între intelectuali sunt...

Ion Cristoiu: NU credeţi că este o împărţire între Iohannişti şi USR-işti acolo?

Theodor Paleologu: Eu m-aş bucura să fie o împărţire între Paleologişti şi Iohannişti sau Barnişti. Acuma eu vă spun ceva, eu nu cred că USR-iştii din GDS votează Barna.

Monica Mihai: De ce ziceţi asta?

Theodor Paleologu: Pentru că sunt oameni inteligenţi, poate cu excepţia câtorva care sunt şi membri în USR, dar în mod normal îşi dau seama că Dan Barna nu are calificările necesare pentru a fi preşedintele României.

Ion Cristoiu: Am văzut peste tot, de ce îl criticaţi pe Dan Barna şi nu pe Mircea Diaconu?

Monica Mihai: Mai mult decât oricare alt candidat.

Ion Cristoiu: Nu, vă întreb de ce?

Theodor Paleologu: Staţi puţin, Mircea Diaconu este o glumă în postura de preşedinte al României, dacă aţi urmărit interviurile lui  e clar că nu ştie, nu cunoaşte chestiunile care ţin de...

Ion Cristoiu: Păi şi ce aveţi cu Dan Barna, a zis domnişoara?

Theodor Paleologu: Cu el n-am nimic, dimpotrivă mi-e foarte simpatic. Dar la câte lături mi se aruncă în cap din anturajul lui e firesc să mai dau şi eu câte replică din când în când. Nu cu aceeaşi virulenţă...

Monica Mihai: Deci nu este ceva personal?

Theodor Paleologu: Oh, câtuşi de puţin, dimpotrivă, vă spun sincer este un om cu care îmi doresc să colaborez, fără îndoială. Nu am absolut nimic împotriva lui, l-aş vedea bine mersi ministru într-un guvern de largă coaliţie.

Ion Cristoiu: Staţi că asta e o ştire.

Theodor Paleologu: Ce anume?

Ion Cristoiu: Sentimentul meu a fost citind că dumneavoastră atacaţi. Dumneavoastră spuneţi că replicaţi, ei vă atacă?

Theodor Paleologu: Da. să ştiţi că chiar mă amuz, ia să vedem ce mai scrie Andrei Caramitru despre mine şi în fiecare zi sunt servicii, râd de mă prăpădesc, foarte comic, are foarte multă imaginaţie şi în fiecare zi mai e câte ceva şi eu mă distrez. Să ştiţi că nu mă deprimă deloc aceste atacuri, dimpotrivă îmi fac plăcere şi nu sunt mazochist, să ne înţelegem, mă amuză grozav şi e un fel de desert. După dejun, la cafeluţă, îmi iau eventualul coniac şi mai văd ce-a mai scris Andrei Caramitru despre mine.

Ion Cristoiu: Vă dau o veste proastă, eu nu-l citesc pe Andrei Caramitru. Spuneţi un lucru care v-a amuzat cel mai tare.

Monica Mihai: Din ce a scris dumnealui despre...

Theodor Paleologu: Păi astăzi a scris ceva că... a spus mare intelectual între ghilimele, că sunt isteric, că sunt instrumentul mafiei...

Ion Cristoiu: E o glumă.

Theodor Paleologu: Nu, nu, nu e foarte amuzant. Citiţi, ştiu că aveţi o mare curiozitate intelectuală. Avem asta în comun, o mare curiozitate intelectuală. Oamenii cu o mare curiozitate intelectuală sunt şi puţin perverşi pentru că te amuză genul ăsta de absurdităţi, îmi plac. Deci absurdităţile lui Caramitru îmi plac foarte mult, mă amuză grozav şi abia aştept, i-a să vedem ce-a mai spus.

Ion Cristoiu: Îl cunoaşte-ţi? E supărat pe dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Nu, nu-l cunosc.

Ion Cristoiu: Dar de ce e aşa de supărat el?

Theodor Paleologu: Pentru că Barna scade în sondaje, de ce să fie supărat?

Ion Cristoiu: Şi de ce scade Barna în sondaje?

Theodor Paleologu: Pentru că nu e convingător.

Ion Cristoiu: Ca dumneavoastră.

Monica Mihai: Cum vi se pare că este această campanie?

Theodor Paleologu: Dar n-aţi văzut în Statele Unite ce vizită comică e? Îl ţineţi minte pe Petre Ţuţea cum spunea? Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români. Păi doamna Dăncilă şi domnul Barna s-au aflat în treabă în Statele Unite.

Monica Mihai: Aţi tot declarat zilele acestea că dumneavoastră nu dispuneţi de mijloacele pe care le au dânşii şi că nu puteţi să plecaţi în afara ţării.

Theodor Paleologu: Dispun de alte mijloace care sunt mult mai importante într-o dezbatere prezidenţială. N-am mijloace materiale, nu pot să merg cu elicopterul sau cu avionul prezidenţial.

Ion Cristoiu: Şi apropo, în ce constau deplasările dumneavoastră. Că la Iohannis le-am văzut, adună partidul şi... La dumneavoastră care sunt?

Theodor Paleologu: Uite, mâine la Cluj o să am mai multe întrevederi, o să am o lansare de carte. Da, pentru c s-au împlinit 100 de ani de la naşterea tatălui meu în martie şi Fundaţia Paleologu a început să republice operele lui Alexandru Paleologu.

Ion Cristoiu: Credeam că erau ale dumneavoastră. Credeam că le-aţi scris acum.

Theodor Paleologu: Am şi eu trei cărţi dar eu dar eu ştiţi... Nu, acum n-am timp să mă ocup, să mă adun cu toate textele într-un volum însă am republicat Bunul simţ ca paradox, urmează Spiritul şi litera, o carte absolut minunată, e prima carte a tatălui meu iar mâine lansăm Bunul simţ ca paradox pe de altă parte trebuie să vă spun că titlul acestei cărţi şi conţinutul acestei cărţi, spiritul acestei cărţi e un formidabil manifest electoral, Bunul simţ, la restaurarea bunului simţ în politica românească.

Monica Mihai: Că vorbim de bunul simţ, cum vi se pare această campanie, pentru că eu împreună cu domnul Cristoiu am tot discutat că este destul de atipică pentru că parcă nici nu simţim că suntem în campanie electorală, nu există nici atacuri faţă de preşedinte aşa cum poate ar fi firesc într-o campanie. Cum o simţiţi dumneavoastră?

Theodor Paleologu: Ştiţi cum. Când eşti implicat într-o campanie nu mai vezi lucrurile aşa cum vedeţi dumneavoastră, eu de la dumneavoastră vreau să aud cum vi se pare campania asta. Eu sunt atât de absorbit în tot ce fac...

Ion Cristoiu: De regulă candidaţii se referă la lucrurile care se discută foarte mult. Dumneavoastră nu v-aţi pronunţat în legătură cu cazul Caracal.

Theodor Paleologu: Cum să nu, am zis şi eu câte ceva.

Ion Cristoiu: Spuneţi acuma.

Theodor Paleologu: Ce să vă spun?

Ion Cristoiu: Păi eu vreau să vă ştiu părerea. Chiar, sunteţi unul dintre candidaţii care nu a devenit...

Theodor Paleologu: Să vă spun ceva, am fost de câteva ori la România TV şi vă daţi seama că am vorbit şi despre Caracal pentru că acolo este o temă permanentă.

Ion Cristoiu: Am înţeles.

Theodor Paleologu: Deci cum vă puteţi imagina că aş fi trecut pe la România TV fără să vorbesc despre Caracal.

Paleologu, despre cazul Caracal: E prea multă incompetenţă, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot

 

Ion Cristoiu: Am înţeles, aveţi umor, dar acum vă întreb cu seriozitate, nu legat de România TV.

Theodor Paleologu: Cu seriozitate cred că această tragedie îngrozitoare arată unde duce incompetenţa generalizată la toate nivelurile şi are legătură cu ce spun eu, aveţi acolo scris ”respect, educaţie, performanţă”. Când spun performanţă mă gândesc şi la meritocraţie. Eu cred că tema meritocraţiei este esenţială în România actuală şi va fi foarte importantă în anii următori. Pentru că e prea multă incompetenţă, prea multă impostură la toate nivelurile, de la operatorul de la 112 până sus de tot, până la nivel de prim-ministru, poate chiar de preşedinte, da? prea multă incompetenţă, prea multă impostură şi asta duce la situaţii absolut incredibile.

Ion Cristoiu: Şi cum s-a întâmplat promovarea acestei incompetenţe?

Theodor Paleologu: Cred că partidele politice au jucat un rol nefast, foarte nefast promovând nulităţile, impostorii tolerând impostorii, tolerând impostura. Sunt instituţii de învăţământ, universitari care sunt bule de impostură. 75% dintre doctoratele de la Academia de Poliţie...

Ion Cristoiu: Aveţi doctoratul am înţeles, în Franţa.

Theodor Paleologu: Da.

Ion Cristoiu: Cu ce? Mi-aţi spus înainte de interviu dar am uitat.

Theodor Paleologu: Am susţinut doctoratul în 2001 la Paris, la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, era Pierre Manent profesorul francez şi era o cotutelă cu Universitatea din Munchen, iar tema doctoratului este noţiunea de teologie politică, o noţiune pe care a propus-o un gânditor german, Carl Schmitt, jurist şi filosof politic, controversat într-adevăr, dar cred că această noţiune de teologie politică este o contribuţie importantă.

Ion Cristoiu: De ce credeţi că a apărut acest fenomen al plagiaturii?

Theodor Paleologu: Să vă povestesc ceva. În urmă cu mulţi ani, în 2002, eram profesor la Berlin la European College of Liberal Arts unde mai târziu am şi condus universitatea de vară, am fost profesor mai mulţi ani acolo. Şi am avut un plagiat, era un român, l-a prins unul dintre profesori şi a ieşit un scandal îngrozitor, voiau să-l dea afară, mă rog. Şi unul dintre colegii noştri, italian, important detaliul ăsta, a spus ”înţeleg, it’s a culture issue” e o problemă culturală şi din păcate în anii următori cazurile de plagiat au fost exclusiv din ţări est-europene, România, Bulgaria, Ucraina, Belarus, ce mai aveam, Georgia şi aşa mai departe.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: E o problemă de mentalitate. E o problemă foarte serioasă de mentalitate şi cazul cel mai surprinzător a fost o studentă strălucită din Belarus, strălucită realmente, formidabilă, eu am prins-o că a plagiat şi ştiţi cum am prins-o? Mi-am dat seama că erau în lucrarea ei pasaje mai slabe, pasajele mai slabe erau cele plagiate. E incredibil, nu?

Ion Cristoiu: Nu i-aţi explicat de ce a vrut să plagieze dacă...

Theodor Paleologu: E o problemă culturală, e o problemă culturală pentru că... şi mai are legătură...

Ion Cristoiu: E o obsesie să fii neapărat doctor?

Theodor Paleologu: Ah, bun, asta başca la români.

Ion Cristoiu: De ce?

Theodor Paleologu: La români este obsesia asta. Fiecare, la politician, vrea să aibă şi el un doctorat ca să se dea mare, ceea ce e o aberaţie totală pentru că atunci când eşti implicat într-o activitate politică, administrativă n-ai cum să faci un doctorat. Doctoratul înseamnă cercetare, eu stăteam de dimineaţa până seara în bibliotecă. Eu am fost înscris la doctorat trei ani dar în realitatea mi-a luat cinci ani pentru că au fost încă doi ani înainte în care am tot pritocit tema mea şi am pregătit-o. Deci practic aproape cinci ani de muncă constantă de dimineaţă până seara. După asta eram sleit de forţe, cum să faci un doctorat serios şi în acelaşi timp să fii ministru sau secretar de stat şi sunt situaţii comice. Au fost situaţii comice în trecut în care ministrul Justiţiei îşi făcea doctoratul cu primul-ministru.

Monica Mihai: Dumneavoastră aveţi un CV impresionant, aveţi...

Theodor Paleologu: Mă rog, pe partea academică.

Monica Mihai: Partea academică, voiam să vă întreb concret cum traducem tot ceea ce spuneţi dumneavoastră, care în teorie sună minunat. Dar cum traducem concret de exemplu acest lucru: să stabilim meritocraţia, să scăpăm de impostură, vorbim totuşi, chiar dumneavoastră aţi spus, de o mentalitate socială, de cultură. Cum vă propuneţi concret să schimbaţi?

Theodor Paleologu: Mentalităţile se schimbă lent, ia timp, dar trebuie să începi că dacă nu începi nu avansezi. Iar legat de meritocraţie e nevoie de concursuri pe bune şi de concursuri gândite cu adevărat pentru scopul instituţiilor respective. Vă dau un exemplu că tot vorbeam de diplomaţie mai devreme, la concursul de intrare în Ministerul de Externe sunt teste grilă. Un test grilă nu-ţi spune nimic despre capacitatea cuiva de a gândi cu mintea proprie, de a analiza, de a sintetiza, de a scrie ca lumea, or noi ce vrem de la un diplomat, vrem să fie în stare de aceste lucruri, să analizeze, să sintetizeze, să scrie, asta vrei de la un diplomat. Deci ce vreau să spun este că trebuie adaptate concursurile în toate domeniile, evident. Trebuie să fie concursuri relevante şi pe bune pentru că ştiţi foarte bine că în universităţile româneşti concursurile sunt în general simulacre, nu sunt concursuri reale, universitatea românească nu este cu adevărat deschisă către competiţia internaţională, sunt închise, sunt concursuri practic în care se autoreproduc anumite grupuri de universitari.

 

Paleologu: Trebuie redus numărul de funcţionari. Aparatul de stat românesc este supradimensionat

Monica Mihai: Aţi păstra numărul de funcţionari publici sau aţi reduce?

Theodor Paleologu: Bună întrebare, numărul de funcţionari publici trebuie redus. Dar trebuie făcut într-un mod uman da, adică sunt maniere de a proceda, acuma nu înseamnă că dai afară dintr-o dată un număr mare de funcţionari, dar poţi să nu reînnoieşti acele plecări la pensie. Se poate foarte bine face acest lucru. Dar trebuie redus numărul de funcţionari. Nu, aparatul de stat românesc este supradimensionat, luaţi primăria Bucureşti, comparaţi cu primăria Berlin şi o să vedeţi dintr-o dată că avem de trei ori mai mulţi lucrători la primăria oraşului Bucureşti. Atenţie, Bucureştiul nu e mia mare decât Berlinul, dimpotrivă, Berlinul e mai mare.

Monica Mihai: Aţi făcut referire în proiectul dumneavoastră la 300 de membri în parlament, făceaţi referire de fapt la referendumul din 2009?

Theodor Paleologu: Da. Faptul că acest referendum a rămas literă moartă este o bătaie de joc absolut scandaloasă.

Ion Cristoiu: E şi o problemă a Constituţiei care nu prevede ce se întâmplă la... Domnul Paleologu, nu întâmplător v-am întrebat despre cariera dumneavoastră academică. Vă pun o întrebare pe care v-aş fi pus-o şi dacă vă întâlneam pe stradă. Ce v-a apucat să intraţi în politică?

Theodor Paleologu: Asta e o întrebare pe care aţi fi putut să mi-o puneţi şi în 2008.

Ion Cristoiu: Da, dar nu ca acum candidat.

Theodor Paleologu: E bună întrebarea şi să ştiţi că nu am un răspuns gata pregătit pentru asta pentru că nici nu ştiu dacă am făcut bine în 2008 să candidez, să mă întorc în România, să devin deputat, apoi ministru. O să-mi dau seama la sfârşitul vieţii. Cum spune Solon că nu-ţi dai seama dacă ai fost fericit în viaţa decât atunci când mori. Nu o să-mi dau seama dacă am făcut bine, pentru mine, decât pe patul de moarte. Atunci o să-mi dau seama dacă am făcut bine că am candidat în 2008, dacă am făcut bine acum în 2019 să candidez la preşedinţie, atunci o să-mi dau seama. Când punctele vieţii mele poate se vor unii într-o linie coerentă. Pe de altă parte acum, în 2019, am simţit că este un semn al destinului pe care nu am dreptul să-l ignor. În viaţă sunt momente de cotitură şi e vorba şi de coerenţă cu tine însuţi. Dacă spui anumite lucruri apoi trebuie să trăieşti în conformitate cu ele. Eu predau Platon, Plutarh şi spun la cursurile mele lucruri pe care acuma e momentul să le dovedesc sau măcar să trăiesc în conformitate  cu ele pentru că pentru mine această candidatură oricât de comic le-ar părea unora, are motivaţii filosofice. E vorba de coerenţa cu gândurile mele şi cu vorbele mele. Dacă predau Plutarh şi vorbesc la cursurile despre Plutarh despre Numa şi despre Licurg şi despre Aristide şi despre Timoleon, apoi când mă găsesc într-o situaţie care îmi permite să fac ceva, cred că n-am dreptul să mă derobez.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea. Cum vă poziţionaţi faţă de referendumul pentru familie?

Theodor Paleologu: În acel moment, mulţumesc pentru întrebare că e importantă clarificarea asta, m-am dus, am votat, am şi explicat pe pagina mea de Facebook de ce fac acest lucru. Mi s-a părut că a fost o campanie groaznică, că s-au spus aberaţii în toate direcţiile, dar eu m-am dus şi am votat, am considerat că este un referendum de iniţiativă populară, ştiu că unii sar în sus şi spun că semnăturile au fost adunate fraudulos, nu, au fost adunate peste un milion de semnături, trei milioane, câte or fi fost, şi a fost un referendum de iniţiativă populară şi mi s-a părut că este firesc să mă duc la vot. Dar este o temă care în mod evident nu a interesat electoratul român pentru că este o temă de import. O temă care ne-a venit de peste ocean şi nu a interesat electoratul, cu atât mai mult cu cât referendumul a fost organizat de guvernul patronat de Dragnea şi a existat o foarte mare suspiciune faţă de intenţiile reale din spatele acestui referendum. Dar, repet, eu m-am dus la vot, am votat, nu am considerat că e cazul să mă bat cu pumnii în piept pe temele legate de referendum şi cu asta am considerat că mi-am făcut datoria de cetăţean.

Ion Cristoiu: Din experienţa dumneavoastră de până acum, e şi o întrebare personală, spuneţi-mi ce probleme are un intelectual când intră în politică?

Theodor Paleologu: Multe. În primul rând probleme cu ceilalţi politicieni.

Ion Cristoiu: Prin ce se deosebesc cele două lumi?

Theodor Paleologu: Acuma depinde de intelectual, că sunt mulţi intelectuali, unii sunt foarte diferiţi.

Ion Cristoiu: Eu mă refeream la dumneavoastră, intelectual intelectual, un om al cărţilor, hai să spunem om al cărţilor.

Theodor Paleologu: Pentru mine personal o dificultate este legată de ce spuneam mai devreme şi anume integrarea într-un partid pentru că eu nu sunt om de partid, sunt mult prea rebel, mult prea independent, liber în exprimare, liber în gândire, nu-mi place, vă repet, nu-mi plac şedinţele, nu-mi place disciplina, bun. Respect, dar nu e pentru mine pe de o parte. Pe de altă parte, sigur, e o mare provocare să te adaptezi şi să vorbeşti cu oameni care nu ştiu lucrurile care te preocupă pe tine. Important e să asculţi oameni simpli, oameni care nu ştiu carte dar care au probleme reale şi trebuie să le iei, să le respecţi, e o provocare care de fapt te îmbogăţeşte foarte mult. Pentru mine deplasările în ţară sunt situaţii care simt că mă îmbogăţesc foarte mult.

Ion Cristoiu: Normal. Am citit într-unul din interviuri că dumneavoastră aţi fi dispus că faceţi o dezbatere cu domnul preşedinte şi în germană, e adevărat?

Theodor Paleologu: Dacă îl avantajează vorbim şi în germană.

Ion Cristoiu: De ce? De ce îl avantajează?

Theodor Paleologu: Păi nu ştiu, poate...

Ion Cristoiu: Dumneavoastră explicaţi, pe ce pune el accent pe conjuncţii sau pe ce? Faceţi o descriere.

Theodor Paleologu: Ah, când citeşte? E foarte amuzant când citeşte textele scrise alţii este formidabil cum le interpretează şi cum accentuează prepoziţiile sau conjuncţiile.

Ion Cristoiu: Dar de ce le accentuează?

Theodor Paleologu: Nu ştiu, e un mister, aş vrea să ştiu care e explicaţia dar au fost situaţii în care cu greu îmi stăpâneam râsul la recepţii oficiale, la Cotroceni.

Ion Cristoiu: Dar oricum rămâne această propunere, că sunteţi de acord dacă în română e greu pentru... putem da acest titlu.

Theodor Paleologu: Da, wir können auf deutsch sprechen, natürlich.

Ion Cristoiu: Domnul Paleologu a spus că e gata să discute cu domnul preşedinte...

Theodor Paleologu: Auf deutsch, herr präsident, kein problem.

Monica Mihai: Domnilor vă mulţumesc pentru ediţia din această seară. Domnule Theodor Paleologu, vă mulţumim că aţi acceptat să staţi de vorbă cu noi, domnule Cristoiu, vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru o ediţie specială, doamnelor şi domnilor, până săptămâna viitoare la revedere. 

Citește mai departe:

Citește și: