Alexandra Mortu
396 vizualizări 12 ian 2020

Din cauza tensiunilor dintre Statele Unite ale Americii şi Iran, Pentagonul a realizat o listă cu posibile ţinte în cazul în care Iranul ar fi atacat vreodată statul american.

Încă din 27 decembrie, SUA erau pregătite să acţioneze din cauza atacului cu rachete asupra bazei militare K1 din Irak când contractorul american civil Nawres Waleed Hamid a fost ucis.

Lovitura asupra lui Soleimani a fost dată pe 3 ianuarie 2020, ceea ce a intensificat tensiunile dintre Iran şi Statele Unite ale Americii, potrivit unui raport realizat de New York Times baza de interviuri cu mai mulţi oficiali din admnistraţia Trump, dar şi oficiali militari.

Qassem Soleimani a fost cunoscut drept generalul şi liderul grupării Quads, o forţă din cadrul Corpului Gărzii Revoluţionare Islamice, care a fost în spatele războielor din Irak, Siria, Liban şi Yemen.

Generalul a fost unul dintre cei mai cruzi conducători din regiune, care, ani de zile, a lucrat din umbră, însă de la primăvara Arabă şi începerea războiului cu Statul Islamic, s-a afişat pe scena lumii politice.

Se consideră că el a fost cel care a pus la cale planul pentru dominanarea din regiune a Iranului.

Pe 31 decembrie, ambasada SUA din Bagdad a fost atacată de protestatari pro-Iran, iar o listă secretă cu potenţiale ţinte, semnată de Robert C.O'Brien, consilierul american naţional pe securitate, a început să circule printre oficialii apărării din SUA.

Pe lista se regăseau şi două nume importante: Generalul Soleimani şi Abdul Reza Shahlai, un comandant iranian din Yemen despre care se crede că a finanţat grupuri înarmate din regiune.

Alte variante de reacţie a Statelor Unite ale Americii la atacurile Iranul erau: atacarea unei facilităţi energetice şi a unei nave de comandă şi control a Gărzii Revoluţionare folosită pentru a direcţiona bărcile mici care atacau petrolierele din apele din jurul Iranului.

În ceea ce-l priveşte pe Soleimani, supravegherea lui s-a intensificat abia în mai. În acea perioadă, tensiunile dntre SUA şi Iran se intensificaseră deoarecea Iranul atacase patru petroliere.

Ulterior, John R. Bolton, consilieul naţional al Apărării, le-a cerut agenţiilor secrete să vină cu noi opţiuni de reacţie împotiva acţiunilor săvârşite de Iran.

Se pare că acestuia i s-au prezentat mai multe variante: mai multe persoane de la conducerea Gărzii Revoluţionare care ar fi urmat să fie asasinate.

Abia în septembrie au început să  fie puse la punct anumite detalii ale asasinatului, la vremea respectivă oficialii discutând despre locul unde ar trebui să aibe loc: Siria sau Iraq. Potrivit unul oficial american, SUA primeau informaţii de la agenţi din Siria şi Iraq despre toate mişcările făcute de Soleimani.

În cele 18 luni de plănuire a asasinatului, Statele Unite ale Americii au reuşit să aibă agenţi în 7 entităţi: armata siriană, Forţele Quads în Damasc, Hezbollah în Damascus, aeroporturile din Bagdad şi Damasc, precum şi în forţele Kataib Hezbollah şi Popular Mobilization în Iraq.

În acest timp, generalul Soleimani îşi lua măsuri de securitate printre care şi cumpărarea mai multor bilete de avion pe numele lui, de multe ori, se îmbarca în avionul personal pe ultima sută de metri, iar când nu folosea avionul personal, sătea pe primul rând de la bussiness class.

Se pare că de Anul Nou a zburat la Damasc, apoi a fost transportat cu maşina la Liban pentru a se întâlni cu liderul grupării Hezbollah, Hassan Nasrallah. Acesta l-ar fi avertizat referitor la ceea ce se întâmpla referitor la atenţia presei: „Erau publicitate şi politica care îi anunţau asasinatul”.

În aceeaşi perioadă se pare că Trump alesese varianta cea mai dură de reacţie - asasinarea lui Soleimani. Unii dintre oficialii din jurul lui au fost şocaţi de alegerea celei mai dure opţiuni de către preşedintele american.

Ulterior, generalul Qassem Soleimani a fost asasinat pe 3 ianuarie 2020 , alături de ale 10 persoane printre care şi Abu Mahdi al-Muhandis, care a contribuit la finanţarea grupării Kataib Hezbollah.

 

 

Citește și: