Departamentul Externe
1396 vizualizări 26 aug 2018

McCain se retrăsese din viaţa politică în decembrie 2017. A avut şase mandate de senator şi şi a fost desemnat candidat republican la preşedinţia SUA în 2008.

Fiu şi nepot de amirali, John McCain a luptat ca pilot de avion în timpul răboiului din Vietnam. A fost doborât şi a stat peste cinci ani ca prizonier de război.

Preşedintele Donald Trump şi-a declarat, într-un mesaj pe Twitter, simpatia şi respectul pentru senator şi familia sa.

Mesaje au mai fost postate de Sarah Palin, care i-a fost parteneră în campania din 2008.

Şi fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, a transmis un mesaj pe Twitter.

Ultimul mesaj a venit de la fostul vicepreşedinte Joe Biden.

John McCain a fost admirat de ambele tabere, atât de republicani, cât şi de democraţi, pentru că a promovat un comportament civilizat şi pentru că a căutat compromisul în perioade de partizanat acut în politica americană.

John McCain, un prieten al României

De-a lungul carierei sale, McCain s-a intersectat în mai multe rânduri cu România şi cu oficiali români, în contextul aderării ţării noastre la NATO, a luptei anti-corupţie sau a campaniilor militare din străinătate.

Membru în Comisia de Apărare din Senatul SUA, McCain aprecia în 1997 modul în care România îşi prezenta candidatura la NATO. Într-o declaraţie acordată postului de radio "Vocea Americii", McCain a afirmat: "Fără îndoială, opţiunea integrării României nu era luată în considerare, pînă nu de mult. În prezent este luată în considerare". Declaraţia lui McCain a fost făcută cu prilejul întîlnirii cu ministrul român al Apărării, Victor Babiuc, aflat la Washington.

Aprecierile se repetau în 2000, când senatorul, s-a întâlnit cu premierul de atunci Mugur Isărescu.

Doi ani mai târziu, McCain se întâlnea cu preşedintele Ion Iliescu, de la care a primit un exemplar al cărţii ”România la momentul adevărului”. Ţara noastră tocmai semnase acordul cu Statele Unite referitor la Curtea Penală Internaţională, apreciat drept un act de curaj şi de prietenie cu SUA. Senatorii McCain şi Fred Thompson şi-au exprimat susţinerea pentru integrarea României în NATO şi au apreciat participarea României la operaţiunile din Afganistan; cu această ocazie a apărut şi tema luptei anti-corupţie, intens reluată de senator în următorii ani.

Un alt gen de apropiere s-a manifestat în 2008, când publicaţia USA Today anunţa că România era reprezentată de firma de lobby înfiinţată de Randy Scheunemann, consilierul pe probleme de politică externă al lui McCain. Printre ceilalţi clienţi ai firmei Orion Strategies fondată de Scheunemann s-au numărat Georgia, Letonia, Macedonia şi Taiwan.

Au urmat, în timp, întâlniri cu mai mulţi oficiali români, rămase în zona limbajului diplomatic, cu ocazia mai multor vizite ale senatorului la Bucureşti.

Abia în 2016, McCain iese din acest spaţiu politicos şi are ceea ce oficialii români au numit ”o formulare nefericită”: Senatorul republican a declarat, în contextul dezbaterilor electorale din SUA, că, indiferent dacă Donald Trump va deveni preşedinte, sistemul democratic de control instituţional funcţionează în Statele Unite, spunând: "Nu suntem România."

Ambasadorul român la Washington, George Maior, preciza că "probabil" a comis o eroare invocând ţara noastră "într-o formulare nefericită" întrucât este "un prieten constant al României".

În 2017, în contextul protestelor legate de modificarea legilor justiţiei, pe agenda lui McCain revine tema anti-corupţiei. "România nu îşi poate permite să facă paşi înapoi în lupta anticorupţie'', a arătat senatorul într-un comunicat de presă, declarându-se profund îngrijorat de dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie şi considerând că astfel vor fi subminate progresele semnificative înregistrate de România în acest domeniu, într-o perioadă de ameninţări crescânde la adresa democraţiei din Europa, venite din Rusia şi de la interpuşi.

La începutul acestei luni, John McCain şi senatorul Christopher Murphy au trimis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, în care i-au cerut să nu facă paşi înapoi în lupta împotriva corupţiei. "Îndemnăm Guvernul român să nu facă paşi înapoi în importanta luptă împotriva corupţiei. Conducerea exercitată de domnişoara Kovesi la Direcţia Naţională Anticorupţie a fost recunoscută în lume ca testament al angajamentului puternic al României pentru combaterea corupţiei. Demiterea sa, împreună cu recentele reforme din sistemul judiciar şi cu propunerile de lege pentru dezincriminarea anumitor delicte de corupţie, ridică semne de întrebare îngrijorătoare în legătură cu voinţa Guvernului de a ancheta infracţiunile financiare şi de a-i trage la răspundere pe oficialii de rang înalt", se arată în scrisoarea senatorilor americani transmisă Executivului român.

Foto: Hepta

Citește și: