Mircea Olteanu
1811 vizualizări 16 mai 2016

Într-un comentariu pe tema modului în care regimurile autoritare se raportează la corupţie, analistul bulgar Ivan Krastev vorbeşte despre felul în care preşedinţii Chinei şi Rusiei oferă două exemple diferite de a aborda lupta împotriva corupţiei.

În 2012, preşedintele chinez Xi Jinping a catalogat corupţia ca fiind o ameninţare existenţială la adresa Chinei şi a declanşat o vastă campanie anticorupţie cu scopul de a epura oficialii corupţi din aparatul de partid şi birocraţia guvernamentală, în urma căreia au fost îndepărtaţi peste o sută de oficiali de rang înalt.

Criticii preşedintelui Xi Jinping afirmă că acesta s-a folosit de lupta anticorupţie pentru a-şi elimina rivalii, însă campania este extrem de populară în rândul populaţiei, iar o serie de analişti independenţi sunt de părere că a stimulat introducerea de noi reforme în sectoarele economice semi-private, cum ar fi industria petrolului.

Pe de altă parte, deşi la nivel declarativ, preşedintele Vladimir Putin a urmat exemplul omologului său chinez, în cei 17 ani de când conduce Rusia, nici măcar un singur oficial de rang înalt nu a fost îndepărtat de la putere din cauza acuzaţiilor de corupţie, se mai afirmă în comentariu.

Potrivit sondajelor de opinie, efectuate de organizaţia non-guvernamentală Levada, majoritatea populaţiei din Rusia percepe birocraţia de stat ca fiind iremediabil coruptă.

Explicaţia cea mai frecventă în presa occidentală pentru a explica inactivitatea autorităţilor ruse în lupta anticorupţie este aceea ca însuşi preşedintele Putin este profund corupt, acesta fiind chiar nucleul sistemului corupt din Rusia.

Analistul bulgar respinge parţial această explicaţie, fiind de părere că reticenţa preşedintelui Rusiei în raport cu lupta anticorupţie are la bază motive mai complicate.

Acesta afirmă că administraţia Putin nu este îngrijorată de faptul că oficialii ruşi sunt corupţi, ci este mai degrabă neliniştită de faptul că aceştia ar putea să fie vulnerabili în faţa presiunilor occidentale şi ar putea fi folosiţi împotriva regimului de la Kremlin.

Însă, potrivit lui Krastev, cel mai important motiv pentru reticenţa lui Vladimir Putin de a declara război corupţiei este acela că orice campanie anticorupţie ar putea stimula poporul să ceară şi alte schimbări în societate, iar de exact acest lucru se teme cel mai mult Kremlinul.

Citește și: