Mircea Olteanu
814 vizualizări 5 oct 2018

Comitetul Nobel Norvegian a acordat distincţia doctorului Denis Mukwege (Republica Democratică Congo) şi Nadiei Murad (Irak) pentru "eforturile de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război şi în conflicte armate".

"Ambii laureaţi au adus o contribuţie crucială la concentrarea atenţiei şi combaterea unor astfel de crime de război. Denis Mukwege este ajutorul care şi-a devotat viaţa apărării acestor victime. Nadia Murad este martora care vorbeşte despre abuzurile comise împotriva ei şi a altora. În felul său, fiecare a ajutat la oferirea unei mai mari vizibilităţi violenţei sexuale în perioade de război, pentru ca autorii să poate fi traşi la răspundere pentru acţiunile lor", se mai afirmă în comunicatul instituţiei.

Medicul Denis Mukwege, fondatorul spitalului Panzi din Bukavu, este cunoscut pentru ajutorul acordat victimelor abuzurilor sexuale din Republica Democratică Congo. Cele mai multe dintre acestea au fost comise în cursul războiului civil în urma căruia peste şase milioane de congolezi şi-au pierdut vieţile.

Nadia Murad, o membră a minorităţii religioase yazidi din nordul Irakului, este o victimă a crimelor de război comise de militanţii reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.

Abuzurile comise de SI au fost sistematice, parte a unei strategii militare. Aceste crime au servit drept armă împotriva minorităţilor religioase.

Pe 15 august 2014, când Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal, Kocho, a luat sfârşit după ocuparea localităţii de terorişti. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la versiunea de islam promovată de SI au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de alte tinere, a fost dusă la Mosul şi vândută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rânduri, până când, la un moment dat, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Nadia Murad a scris o carte, apărută şi în România, intitulată "Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic", în care relatează suferinţele îndurate de ea şi alte femei sub stăpânirea Stat Islamic.

În acest an au fost selectaţi 331 candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, dintre care 216 persoane şi 115 organizaţii. Doar în anul 2016 au fost înregistraţi mai mulţi candidaţi - 376.

Prestigioasa distincţie a fost acordată anul trecut Organizaţiei non-guvernamentale Campania Internaţională pentru Interzicerea Armelor Nucleare (International Campaign to Abolish Nuclear Weapons, ICANW).

Sezonul Nobel a debutat pe 1 octombrie, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor James P. Allison (SUA) şi Tasuku Honjo (Japonia), pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.

Pe 2 octombrie, cercetătorii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru fizică, pentru descoperirile lor în domeniul laserelor, iar pe 3 octombrie, oamenii de ştiinţă Frances H. Arnold, George P. Smith şi Gregory P. Winter au primit premiul Nobel pentru chimie pe 2018.

Pe 3 octombrie, Premiul Nobel în Chimie 2018 a fost acordat pentru două descoperiri. Jumătate cercetătoarei Frances H. Arnold pentru „evoluţia dirijată a enzimelor” şi cealaltă jumătate savanţilor George P. Smith şi Sir Gregory P. Winter pentru „natura bacteriofagă a peptidelor şi anticorpilor”. Frances H. Arnold este a cincea femeie în istoria premiilor Nobel pentru chimie care a fost recompensată cu prestigioasa distincţie.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat pe 8 octombrie.

La începutul lunii mai, Academia Suedeză a anunţat că premiul Nobel pentru literatură va fi suspendat anul acesta, pe fondul scandalului sexual care a izbucnit în sânul secţiei ce decernează prestigioasa distincţie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului şi filantropului suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

În testamentul său, Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină "aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace".

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Foto: Nobel Prize/ Facebook

Citește și: