Gandul
979 vizualizări 17 ian 2020
Preşedintele partidului, László Toroczkai, a anunţat într-o conferinţă de presă că va iniţia abrogarea legii menţionate, potrivit agenţia maghiară de ştiri MTI.

Acesta a susţinut că cei care nu vor să fie trădători de ţară vor susţine iniţiativa partidului pe care îl conduce.

De asemenea, acesta a adăugat că partidul Patria Noastră a elaborat un plan de acţiune care cuprinde şapte puncte cu ocazia centenarului tratatului, pentru a readuce în atenţia lumii „cel mai infam tratat
de pace din istorie” şi consecinţele acestuia.

Primul punct din acest plan îl reprezintă abrogarea legii.

În plus, un argument adus pentruy susţinerea ideii că legea adoptată după Primul Război Mondial este depăşită este faptul că oraşul Sopron este menţionat ca făcând parte din Austria. Însă, după adoptarea Tratatului de la Trianon, locuitorii oraşului au decis prin vot, pe 14 decembrie 1921, ca oraşul să rămână parte a Ungariei.

În cadrul conferinţei de presă, conducătorul partidului a dat drept exemplu Serbia care nici astăzi  nu recunoaşte independenţa statului Kosovo.

Erik Fülöp, unul dintre politicienii partidului şi deputat independent al parlamentului, a spus că susţinerea propunerii de abrogare este datoria politică, morală şi legală a fiecărui maghiar.


Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.

Tratatul de Pace de la Trianon a fost semnat la 4 iunie 1920 de Franţa, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, Cehoslovacia şi alte nouă state - pe de o parte - şi de Ungaria, pe de altă parte, aceasta fiind reprezentată de Agost Benárd şi Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României Tratatul a fost semnat de dr. Ion Cantacuzino, ministru de stat şi Nicolae Titulescu, fost ministru, potrivit wikipedia.org.

În cadrul Tratatului de la Trianon România s-a reîntregit, adăugându-i-se Transilvania.

Sursă FOTO: Wikipedia.org

Extrase

„Articolul 45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi teritoriile asupra fostei monarhii Austro-Ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt fixate la art.27, partea a II-a (Frontierele Ungariei) şi recunoaşte prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scopul de a îndeplini prezenta încheiere, ca făcând parte din România.”

„Articolul 47. România recunoaşte şi confirmă, faţă de Ungaria, angajamentul său de a accepta inserarea, într-un tratat încheiat cu principalele puteri aliate şi asociate, a dispoziţiilor socotite necesare de către aceste puteri, pentru a proteja în România interesele locuitorilor care diferă de majoritatea populaţiei prin rasă, limbă şi religie, precum şi pentru a proteja libertatea de tranzit şi un regim echitabil pentru comerţul celorlalte naţiuni.”

Tratatul de la Trianon by Gandul.info on Scribd

 

Recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc, proiectul depus de UDMR la sfârşitul lui 2019

La sfârşitul anului 2019, Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.

„Scaunele secuieşti”

Potrivit documentului depus la Camera Deputaţilor, autonomia practicată în regiunea istorică Szekelyfold – Ţinutul Secuiesc – Terra Siculorum, prin modul de organizare a scaunelor secuieşti, datează din anii 1200.

„Autonomia scaunelor a funcţionat sub forma de autonomie teritorială, având o administrare proprie, structură socială şi administrativă specifică, drepturi speciale şi statut special”, se menţionează în PL-x 670.

Kulcsar şi Biro afirmă că „locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi, îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc - Szekelyfold - Terra Siculorum”.

Pe de altă parte, cei doi UDMR-işti precizează în expunerea de motive că „prin adoptarea prezentei legi nu este nicidecum vorba că Ţinutul Secuiesc s-ar rupe de România”, ci că „Ţinutul Secuiesc este un teritoriu al României care diferă de celelalte regiuni ale ţării, nu numai din cauza componenţei etnice, deoarece în decursul istoriei” acesta „şi-a păstrat un statut specific”.

„Autonomia trebuie concepută ca un pas important în procesul de democratizare şi descentralizare a ţării în spiritul principiului subsidiarităţii”, afirmă semnatarii iniţiativei legislative.

„Prin acest proiect de lege se urmăreşte realizarea solicitării exprimată prin petiţia adoptată Parlamentului şi Guvernului României de către autorităţile locale secuieşti, concomitent: aprofundarea democraţiei în România şi perfecţionarea statului de drept, prin garantarea legală şi instituţională a drepturilor secuimii prevăzute în documentele de mai sus. Una dintre importantele consecinţe a abordării legii ar fi fundamentarea durabilă a stabilităţii relaţiilor între populaţia majoritară română şi minoritatea maghiară, în consecinţă stabilitatea durabilă a relaţiilor româno-maghiare. Recunoaşterea şi acordarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se precizează totodată în expunerea de motive.

Articolul 4 al proiectului de lege precizează că teritoriul regiunii autonomie cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi „scaunul istoric” Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş.

Semnatarii legii propun opt astfel de scaune care cuprind 499 de localităţi de diferite dimensiuni, respectiv preşedinte al Ţinutului Secuiesc şi Preşedinţi Scaunali.

Mai mult, conform proiectului, vor exista trei tribunale, unul singur având doar un „Scaun” sub tutelă, restul trei, respectiv patru „Scaune”.

Vor exista, totodată, Consiliul Scaunal care ar trebui să stabilească structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare a Comisiei Scaunale, care este aprobată cu ocazia votării membrilor Comisiei.

Demn de menţionat este şi faptul că acest Consiliu Scaunal, în cazul votului pentru această iniţiativă, va putea înfiinţa o Poliţie proprie, precum şi să asigure organizarea, funcţionarea, controlul şi îndrumarea învăţământului la nivel preşcolar, elementar, liceal, postliceal şi superior.

În plus, Consiliul Scaunal „are în competenţă adoptarea hotărârilor privind informarea în masă pe teritoriul scaunului”.

Şi Consiliul de Autoadministrare poate înfiinţa, la rândul său, în propria sa competenţă, organe pentru asigurarea ordinii publice, corespunzător prevederilor legale, în cazurile nereglementate în Constituţie.

„Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc”, se mai menţionează în proiectul de act normativ.

Art. 18 din Capitolul III reglementează Autorităţile Ţinutului Secuiesc ca fiind: a) Autorităţile regiunii autonome – Consiliul de Autoadministrare, Comisia de Autoadministrare, respectiv Preşedintele Ţinutului Secuiesc; b) Autorităţile Scaunelor – Consiliul Scaunal, Comisia Scaunală şi Preşedintele Scaunului şi c) Autorităţile locale – Consiliul Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primarul.

„Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc”, se precizează în iniţiativă.

„Reală conciliere”

Iniţiativă legislativă îşi propune o stabilizare pe termen lung a relaţiilor româno-maghiare.

„Recunoaşterea şi acordarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc ar duce la o reală conciliere româno-maghiare”, se menţionează în propunere.

Asta la câteva luni de la ancheta pentru identificarea persoanelor care au acoperit cu saci negri de plastic toate cele 52 de cruci ale eroilor români, dar şi monumentul din Cimitirul Internaţional Valea Uzului, în cazul căruia UDMR a cerut intervenţia fostului premier Dăncilă.

Sursă FOTO: parlament.hu

 

 

Citește și: