Silviu Bănilă
191 vizualizări 16 apr 2018

În câteva ore, doctorii şi pacienţii au sesizat o îmbunătăţire vizibilă a simptomelor celor care prezentau un risc ridicat în privinţa gândurilor suicidale, scrie independent.co.uk.

Experimentele cu antidepresivul esketamină, realizate de cercetătorii Universităţii Yale şi producătorul medicamentului, Janssen, sugerează că acestea ar putea acoperi „prăpastia” acolo unde remediile convenţionale îşi fac efectul după câteva săptămâni.

Esketamina, o parte a moleculei ketamină, care poate influenţa creierul uman, a reprezentat o terapie „revoluţionară”, în viziunea Administraţiei Alimentelor şi Medicamentelor din SUA, după ce s-a demonstrat că îi poate ajuta pe pacienţii cu probleme.

În cadrul studiului, 68 de pacienţi cu tendinţe suicidale acute, care primeau tratamente convenţionale cu antidepresive, au beneficiat de esketamină sau un spray nazal placebo, timp de o lună, de două ori pe săptămână.

Experimentul a fost realizat „pe nevăzute”, astfel încât pacienţii şi doctorii nu au ştiut ce tratament primesc şi s-a descoperit astfel că grupul care a beneficiat de ketamină a prezenta îmbunătăţiri remarcabile, la doar 24 de ore de la administrare, faţă de cei care au luat placebo.

La a treia evaluare, după 25 de zile, tratamentul pe bază de ketamină nu a mai avut aceeaşi relevanţă, fiind comparabil cu cel clasic.

Tratamentele actuale au nevoie de 4-6 săptămâni pentru a deveni eficiente. Colegiul Regal al Psihiatrilor a declarat că studiul a fost unul „semnificativ” şi a evidenţiat importanţa tratamentului cu ketamină în Marea Britanie. Medicamentul are nevoie de o a treia fază experimentală, pe un grup mai mare de pacienţi, pentru a putea fi licenţiat.

Ketamina este cunoscută din anii 1960, când a fost folosită ca anestezic. Prezintă atât riscuri fizice, cât şi psihice, şi poate induce o stare de psihoză, dacă nu este controlată corespunzător.

Un document prezentat la începutul anului a identificat mecanismul care permite combaterea depresiei, prin prevenirea comportamentului haotic, responsabil pentru transmiterea de semnale către creier, care „inhibă” centrele recompensei.

„Protejarea sănătăţii publice este de responsabilitatea noastră, suntem responsabili pentru prevenirea unor epidemii de utilizare a medicamentelor”, a declarat Dr. Robert Freedman, editorul AJP.

În cadrul celui de-al treilea experiment, trebuie stabilită o cale corespunzătoare pentru utilizarea acestui medicament revoluţionar.

Astfel, tratamentul va „continua să fie disponibili celor care au nevoie, în timp ce populaţia va fi protejată de riscul unei posibile epidemii”, a adăugat Freedman.

Citește și: