Catalina Iordache
Departamentul Politic
1917 vizualizări 3 feb 2019

Într-o şedinţă a Comitetului Politic, USR a votat să participe la alegerile europarlamentare pe liste comune cu PLUS. Alianţa se numeşte ”Alianţa 2020 USR-PLUS”. Lista a fost validată cu 68 de voturi ”pentru” şi 9 voturi ”împotrivă”.

”Avem alianţă! La ora 20:20 s-a decis Alianţa 2020 USR PLUS,” anunţă reprezentanţii USR pe pagina de Facebook.

”S-a născut principala forţă de opoziţie: Alianţa 2020 USR+PLUS. Proiectul nostru e România. Acum ai cu cine!”, a scris şi Dacian Cioloş, pe Facebook.

Lista comună pentru europarlamentare a celor două partide este formată din:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR) 

3. Dragoş Pîslaru (PLUS) 

4. Clotilde Armand (USR) 

5. Dragoş Tudorache (PLUS).

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR)

8. Ramona Strugariu (PLUS)

9. Vlad Gheorghe (USR)

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS)

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

USR mizează ca alianţa să obţină şase locuri eligibile la europarlamentare. Echipa centrală de campanie va fi condusă de doi coordonatori naţionali, câte unul desemnat de fiecare partid. Deputatul Cătălin Drulă va fi coordonatorul USR, iar Vlad Voiculescu va reprezenta partidul PLUS.

După votarea alianţei, preşedintele PLUS Dacian Cioloş a declarat că acesta este primul pas privind coagularea forţelor de Opoziţie, iar partidele noi au înţeles nevoia de schimbare pe care o doresc românii.

”Este un semnal clar al unui început de coagulare a forţelor de Opoziţie. Forţele politice noi au înţeles mesajul pe care românii care vor o schimbare l-au transmis,” a spus Cioloş, la finalul şedinţei Comitetului Politic al USR, de sâmbătă.

Totuşi, preşedintele USR Dan Barna rămâne reticent că pasul următor ar putea fi o alianţă cu PNL: ”Subiectul nu este de actualitate, cel puţin pe termen scurt,” consideră Barna. ”Această listă comună este, de fapt, probabil cea mai bună listă pe care a avut-o România din 1989 încoace în materie de europarlamentari. Ne uitam - primii trei candidaţi de la USR, care acum sunt pe lista comună, au studii la trei universităţi de top la nivel mondial.”

Cioloş a ţinut să înlăture speculaţiile şi a precizat că îşi asumă până la capăt candidatura la alegerile europarlamentare.

”Candidez pentru prima dată, îmi asum această candidatură până la capăt. Candidez pentru prima dată dar, evident, vin cu o anumită experienţă, inclusiv în funcţii de responsabilitate guvernamentală, dar avem foarte mulţi tineri care nu doar au candidat pentru prima dată, care abia s-au înscris în politică, s-au implicat în politică de câteva luni şi sunt oameni care vor căpăta experienţă politică alături de cei care vor căpăta mandate în Parlamentul European, chiar dacă sunt tineri care sunt în a doua jumătate a listei,” a explicat liderul PLUS.

Cele două partide nu au stabilit încă în ce familie politică europeană vor intra, după alegerile pentru Parlamentul European.

”Urmează să discutăm. După alegerile europarlamentare va avea loc şi o reconfigurare a Parlamentului European. Este important pentru noi să ne îndreptăm către un grup cu care avem afinităţi şi să facem o alegere pragmatică, să fie un grup politic care să ne permită să avem acces la decizii importante”, a explicat Cioloş.

Încă din luna august a anului trecut, USR a avut discuţii cu familia europeană ALDE, dar şi cu alte partide europene, precum popularii şi verzii, însă şi Barna e de acord că decizia de aderare la unul dintre aceste grupuri să fie luată după alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

Cum era şi normal, Dacian Cioloş neagă că a fost pus în vârful listei pentru alegerile europarlamentare doar pentru a fi ”un vehicul politic”, susţinând că ia în serios cariera de europarlamentar.

”Dacă nu-mi doream, nu mă duceam pe listă. O să rămân atâta timp cât va fi nevoie şi dacă va fi cazul să candidez în anii următori pentru un nou mandat o să fac lucrul acesta,” susţine preşedintele PLUS. Totuşi, el nu exclude nici varianta de a continua proiectul politic nou înfiinţat şi în plan intern, în funcţie de semnalul pe care îl vor da alegătorii.

”O să decidem împreună cu ceilalţi colegi care e modalitatea cea mai bună în care eu pot să contribui la proiectul politic pe care îl avem. Am spus-o, obiectivul nostru este să ajungem să oferim o majoritate politică în Parlamentul României şi să putem guverna. Eu sunt convins că românii o să ne dea un semnal foarte clar la alegerile europarlamentare legat de ce forţe politice vor la conducerea României în anii următori şi o să tragem concluziile şi o să luăm deciziile în funcţie de asta.”

Poziţionarea lui Dacian Cioloş drept cap de listă la europarlamentare a părut firească ambelor formaţiuni politice încă de la început.

”A fost solicitarea USR,” a declarat Dacian Cioloş. ”Eu sunt dispus să ies de pe liste, dacă este nevoie. Nu ţin cu orice preţ, dar a fost, între altele solicitarea USR.”

Dan Barna a respins acuzaţiile că nu ar fi negociat în interesul USR această alianţă electorală.

”Şi această alianţă, ca orice alianţă pe care a avut-o România din ’89 încoace se poate şi ar fi putut fi negociată în mii de feluri,” a explicat Barna. ”Ceea ce face această alianţă este să deschidă pentru prima dată o oportunitate reală pentru alegerile din 2020, o alternativă reală pentru România. De fapt, argumentul principal pe care şi eu şi Dacian Cioloş îl avem în vedere în aceste negocieri este să construim speranţa de care România are atâta nevoie şi din acest punct de vedere negocierile sunt în poziţia în care trebuie să fie.”

foto: USR / Facebook

Citește și: