Ionel Dancu
2099 vizualizări 25 oct 2018

Delegaţia PSD care a participat miercuri, la consultările de la Palatul Cotroceni pe tema legilor din domeniul justiţiei, i-a înmânat preşedintelui Klaus Iohannis un document cu şapte întrebări, despre care Liviu Dragnea a refuzat să dea detalii în declaraţia de presă de la ieşire.

Agenţia de presă Mediafax a reuşit să intre în posesia misteriosului mesaj, care conţine reproşuri aduse şefului statului, care nu şi-a utilizat prerogativele constituţionale pentru a interveni împotriva protocoalelor SRI şi nici nu a intervenit public când unii magistraţi au acuzat presiuni ale procurorilor DNA asupra judecătorilor.

Redăm mai jos textul integral al documentului:

”Întrebări pentru domnul Preşedinte Klaus Werner Iohannis

1. De ce aţi convocat consultările cu partidele politice pe tema legilor din domeniul justiţiei după şi nu înaintea adoptării lor de către Parlament

2. De ce nu v-aţi folosit prerogativele constituţionale de care dispuneţi pentru a interveni împotriva protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din justiţie, prin care s-au încălcat grav mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituţia României?

3. De ce nu aţi intervenit public şi prin mijloacele constituţionale de care dispuneţi pentru a restabili echilibrul şi încrederea în Justiţie, atunci când mai mulţi magistraţi respectabili şi asociaţii ale judecătorilor - nu politicienii ”penali”, cum îi numiţi dumneavoastră - au acuzat presiuni grave din partea procurorilor DNA asupra judecătorilor care conduceau procesele penale având ca obiect dosarele DNA?

Liviu Dragnea, declaraţii după consultările de la Palatul Cotroceni

4. De ce nu aţi avut nici măcar o poziţie publică atunci când, într-un raport al unei comisii parlamentare de anchetă, s-a stabilit că anumite persoane din mediul politic şi jurnalistic au multiplicat şi au sustras ilegal documente din arhiva SIPA - documente ce ar fi putut fi folosite pentru şantajarea magistraţilor, afectând astfel buna funcţionare a unor instituţii pe care aveţi datoria de a le apăra?

5. Contrar tuturor poziţiilor critice pe care le aveţi astăzi faţă de adoptarea OUG 92/2018, care a fost convenită în prealabil între ministrul Justiţiei şi reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, de ce aţi tolerat şi nu aţi schiţat măcar un semn de îngrijorare, atunci când fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună şi fostul prim-ministru Dacian Cioloş au adoptat OUG 6/2016, prin care un serviciu secret a fost transformat în organ de cercetare penală, încălcând astfel Constituţia şi legislaţia privind securitatea naţională, care intră sub incidenţa responsabilităţilor dumneavoastră?

6. În condiţiile în care Curtea Constituţională se pronunţase deja asupra tardivităţii sesizării dumneavoastră asupra uneia dintre cele trei legi ale justiţiei, fiind evident că acelaşi principiu era valabil şi pentru celelalte două legi adoptate, de ce aţi persistat în sesizarea lor la Curtea Constituţională obstrucţionând astfel Parlamentul în procesul de legiferare?

7. În calitate de garant al Constituţiei, cum vă poziţionaţi faţă de semnatarii protocoalelor secrete dintre SRI şi instituţiile din justiţie, având în vedere că unii dintre aceştia încă ocupă înalte funcţii publice în care au fost numiţi de preşedintele republicii - unii dintre ei fiind numiţi chiar de către dumneavoastră?”

După consultările de miercuri, preşedintele PSD Liviu Dragnea anunţase că i-a adresat preşedintelui Klaus Iohannis, pe lângă cele 10 puncte privind statul de drept, un document cu şapte întrebări, dar nu a vrut să le facă publice.

”Nu putem să ne angajăm într-o discuţie serioasă dacă nu dăm nişte răspunsuri la întrebări importante, dacă nu ţinem cont de ce se întâmplă cu efectele abuzurilor. I-am lăsat preşedintelui 10 principii şi un set de 7 întrebări la care ar fi foarte bine dacă ar vrea să ne dea răspuns,” a spus Dragnea.

Cele 10 principii legate de statul de drept, lăsate de social democraţi preşedintelui, sunt următoarele:

1. Respectarea Constituţiei României în litera şi spiritul ei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul procurorilor şi judecătorilor

2. Stoparea abuzurilor din justiţie împotriva cetăţenilor şi înlăturarea efectelor produse.

3. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, garantate de Constituţia României şi de tratatele internaţionale, precum dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată şi inviolabilitatea secretului corespondenţei.

4. Garantarea independenţei judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiţie - atât faţă de mediul politic, dar şi faţă de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informaţii.

5. Garantarea independenţei procurorilor în instrumentarea cauzelor, în acord cu respectarea principiului constituţional al subordonării ierarhice.

6. Răspunderea magistraţilor pentru reaua-credinţă şi grava neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au.

7. Lustraţia magistraţilor care au fost colaboratori ai serviciilor de informaţii şi au pus în aplicare protocoalele secrete prin încălcarea Constituţiei şi a legilor în vigoare.

8. Garantarea independenţei sistemului judiciar faţă de orice imixtiune a serviciilor de informaţii.

9. Principiul celerităţii în instrumentarea şi soluţionarea cauzelor penale şi civile.

10. Principiul meritocraţiei şi al probităţii morale şi profesionale în promovarea magistraţilor în funcţiile superioare din sistemul judiciar.

 

Citește și: