Ionel Dancu
599 vizualizări 29 oct 2018

”România nu-şi poate permite luxul de a se gândi la ideea de a ieşi din Uniunea Europeană. Mai ales acum, când are în faţă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, când are posibilitatea - ca lider al Uniunii Europene - să schimbe lucrurile în bine, din interior,” a declarat comisarul european Corina Creţu, luni, la Bucureşti, la conferinţa EuroIMPACT.

Ea a precizat că ieşirea Marii Britanii din UE reprezintă un proces care nu este înţeles pe deplin, pentru că Marea Britanie contribuia cu peste 10% la fondurile de coeziune alocate statelor membre.

Comisarul european nu consideră că ar denigra Guvernul, când îl face responsabil 100% pentru problemele în atragerea fondurilor europene.

”Vă asigur că mi-am propus să am o relaţie foarte bună cu toate Guvernele din toate cele 28 de state membre şi din punctul meu de vedere, am avut o relaţie bună de colaborare cu guvernele de la Bucureşti, indiferent de culoarea politică,” a precizat Corina Creţu, despre tensiunile cu Executivul de la Bucureşti. ”Eu nu critic un Guvern în ansamblul său, dar este datoria mea să avertizez asupra domeniilor unde sunt probleme. La nivel naţional trebuie să existe voinţă politică şi capacitate administrativă (pentru atragerea fondurilor UE - n.r.). Este datoria mea sa spun lucrurilor pe nume, altfel nu putem avansa.”

Conferinţa euroIMPACT

România a pierdut deja fonduri europene în valoare de aproape 2 miliarde de euro pe care le putea folosi în infrastructura de transport.

”Din păcate, în domenii sensibile cum sunt infrastructura de transport şi spitalele regionale, mai avem probleme de rezolvat. Deci faptul că spun ca răspunderea este 100% a statelor membre, când e vorba de proiecte, nu este o denigrare, este o realitate. Nu cred că este o critică”, arată Creţu şi atrage atenţia că absorbţia greoaie a fondurilor europene este o slăbiciune pe care România o are încă de la aderarea la Uniunea Europeană.

Comisia Europeană aşteaptă proiecte de calitate din România

Corina Creţu se teme ca România să nu repete greşelile din trecut, când au fost depuse proiecte europene doar pentru atragerea fondurilor, fără să fie avute în vedere indicatori precum numărul de noi locuri de muncă.

”Trebuie să avem proiecte de calitate. De aceea îmi este mie frică, să nu repetăm greşelile din trecut, când pe ultima perioada de programare s-au facut proiecte doar de dragul de a atrage bani europeni, fără să avem neapărat indicatori maximi privind locuri de muncă, valoarea adăugată. De aceea vorbesc de proiectele de infrastructură, pentru că ele nu se pot face peste noapte, e nevoie de foarte multă expertiză, de multă analiză,” a explicat Corina Creţu, care anunţă că proiectul pentru autostrada Sibiu-Piteşti nu a fost depus la Comisia Europeană pentru că lipseşte acordul de mediu.

”Există fonduri pentru studiul de fezabilitate Târgu-Mureş - Iaşi. În master-planul de transport care a fost adoptat de Guvernul României, Sibiu - Piteşti, Târgu Mureş - Iaşi, centura Bucureştiului, Piteşti - Craiova, podul de la Brăila, sunt considerate priorităţi. Din punctul meu de vedere, în momentul în care acestea sunt gata ca proiecte, noi suntem gata să le primim,. Pentru Comisia Europeană, este o prioritate completarea retelei TNT, reţelei internaţionale de transport, care cuprinde inclusiv legătura dintre Republica Moldova şi Vestul european. Şi Sibiu-Piteşti la fel, care este veriga lipsă dintre Rotterdam şi Constanţa, este într-adevăr o prioritate şi aici aşteptăm să vedem. Nu poate fi depus proiectul la CE pentru că nu există acordul de mediu.”

Corina Creţu

Creţu a adăugat că nici proiectul centurii Bucureştiului nu a fost trimis autorităţilor europene.

”Am primit notificări de la Ministerul Transporturilor, prin care ni se spune că acest proiect necesită mai mult timp decât era prevăzut iniţial. Deci proiectul nu a fost depus la CE. Am văzut un comunicat al CNAIR (...) de fapt s-a trimis între două instituţii naţionale. Din cate am înţeles Ministerul Transportului a cerut BEI să dea un aviz tehnic acestei documentaţii. Şi acest proiect îl aşteptăm la CE”, a indicat comisarul european.

Scandalul spitalelor regionale

Ea va solicita premierului Viorica Dăncilă, în cursul acestei zile, să îi comunice dacă Guvernul mai vrea să construiască spitale regionale cu bani europeni sau doreşte în parteneriat public-privat.

”Pentru mine a venit ca o surpriză această nouă poziţionare pentru care nu am confirmare. La ora 14:00, am întâlnire cu doamna premier. Sigur, ne-am dori să avem clarificări în această privinţă. Noi avem de pildă spitalele regionale. Am înţeles, din declaraţiile doamnei Pintea, în ceea ce priveşte cele trei spitale regionale, că vor fi trimise la CE până la sfârşitul anului. De aceea, o voi ruga pe doamna premier să ne confirme dacă acest lucru este valabil,” a declarat Corina Creţu, care menţionează că studiul de fezabilitate pentru spitale are alt cost faţă de cel vehiculat public.

”În realitate, studiul de fezabilitate costă 1,8 milioane euro. E un serviciu oferit de BEI. Pentru noi este important să avem o decizie guvernamentală privitoare la felul în care se va acoperi acest deficit de finanţare existent pentru construirea spitalelor. Şi imediat după această întâlnire, voi transmite o scrisoare oficială. Noi dorim să ştim dacă mai vor să folosească fonduri europene pentru spitale regionale. Eu cred că 100 de milioane pentru trei spitale de acest gen nu costă foarte mult. În 2014-2015 nimeni nu se gândea la spitale de această dimensiune. 104 milioane a costat designul, iar studiul de fezabilitate e 1,8 milioane euro.”

Comisarul european ştia că preşedintele PSD Liviu Dragnea este un susţinător al construirii spitalelelor regionale cu fonduri UE

”La CE, noi nu vorbim de guvernul Ponta, Cioloş, etc. Aici vorbim de Guvernul român şi e un efort pe care îl facem împreună. Între timp, fiecare regiune a dorit să profite. Ştiţi bine că sistemul sanitar suferă foarte mult. Vă spun cu sufletul deschis că, atât domnul Dragnea, cât şi domnul Ponta, au spus că nu renunţă la aceste spitale”, afirmă Creţu.

Darius Vâlcov susţine parteneriatul public-privat

Joia trecută, consilierul premierului Darius Vâlcov scria pe Facebook că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care BEI elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro.

"Cifrele nu mint niciodata. Hai sa vedem! Comisia Europeana aloca RO 150 milioane euro pentru studiile si constructia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le si elaboreaza, costa 120 milioane euro. Conform acelorasi studii BEI, constructia si dotarea celor 3 spitale costa 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro ramase). Intre timp, statul roman scoate in parteneriat public privat studiul, constructia si dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca sa intelegem exact cum stau lucrurile!"; a scris Vâlcov pe Facebook.

Darius Vâlcov, mesaj pe Facebook

Corina Creţu s-a arătat mâhnită de faptul că discuţiile despre finanţarea din fonduri europene a spitalelor regionale din Craiova, Iaşi şi Cluj se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor.

”Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj – n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi,” a declarat Creţu, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisie Europene în România.

 

Citește și: