Marinela Sarbu
1063 vizualizări 31 dec 2018

Evenimentul promitea să fie un simbol al integrării cu succes a României în UE, care va prelua de la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, dar atrage, în mod contrar, atenţia asupra exceselor partidului care se află la putere la Bucureşti, relatează publicaţia Le Monde.

În cauză se află atacurile repetate ale Partidului Social Democrat (PSD), în special ale liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar local. Moştenitor al fostului Partid Comunist, PSD a dominat politica românească aproape continuu de la căderea lui Ceauşescu în 1989. În mod oficial, România a cunoscut o schimbare naţional-conservatoare recentă, care trezeşte temerea că România, mult timp printre statele cele mai pro-europene ale continentului, se alătură taberei vecinilor suveranişti maghiari sau polonezi, se arată în articolul semnat de Jean Baptiste Chastand.

Chiar dacă o preşedinţie rotativă este lipsită de o putere reală, simbolul este nefericit într-un moment în care atacurile asupra statului de drept sunt în creştere în est. În următoarele şase luni, Bucureştiul va trebui să decidă dacă va include în agenda Consiliului procedura foarte sensibilă de sancţiuni împotriva Varşoviei şi Budapestei pentru atacurile lor asupra independenţei sistemului judiciar.

Cu toate acestea, Liviu Dragnea (56 de ani), cel mai puternic om politic român, deja condamnat pentru acuzaţii de fraudă electorală şi corupţie în alte două dosare, este el însuşi angajat într-o cursă contra cronometru cu justiţia pentru a scăpa de închisoare, potrivit Le Monde.

Lipsit de funcţia de prim-ministru din cauza cazierului său judiciar, dl. Dragnea a impus doi ani de reformă a sistemului penal unui guvern aflat sub controlul său. Dacă sistemul judiciar românesc arăta deficienţe reale, aceste reforme, adoptate fără consultare şi uneori cu simple ordonanţe, au ca scop să slăbească lupta împotriva corupţiei, una dintre principalele realizări ale aderării la UE, precizează autorul articolului.

În doi ani, guvernul a eliminat şeful procuraturii anticorupţie, a redus infracţiunile de corupţie în Codul Penal şi a instituit un inspectorat pentru judecători sub controlul Ministerului Justiţiei. Într-un raport vitriolic, publicat la 13 noiembrie, Comisia Europeană a cerut Bucureştiului să reconsidere aceste reforme, încheie Le Monde.

 

Citește și: