860 vizualizări 6 feb 2020

„În urmă cu trei zile mi s-a votat un amendament la Regulamentul privind modificarea PAC, în sensul în care banii vor ajunge la adevăraţii fermieri. Ştiu din discuţiile cu producătorii agricoli că banii ajung, de foarte multe ori, la cei care poate nici nu ştiu măcar unde le sunt terenurile. Prin noua propunere pe care am făcut-o în PE se spune în felul următor: cel care primeşte subvenţie, trebuie să fie implicat într-o activitate agricolă, minimă şi/sau să fie furnizor de bunuri şi servicii publice”, a declarat eurodeputatul PPE, Daniel Buda, în cadrul conferinţei anuale a Clubului Fermierilor Români de joi, 6 februarie 2020.

De asemenea, eurodeputaţii români întreprind demersuri majore în ceea ce priveşte acceptarea propunerii de către legislativul european a plafonării voluntare a plăţilor directe.

Statele membre ale blocului comunitar vor avea de ales între două soluţii de plafonare, conform propunerii legislative. Mai exact, potrivit spuselor lui Buda, este vorba de o salarizare mai mare a forţei de muncă existentă la nivelul exploataţiilor şi care implică o plafonare de 100.000 de euro, iar cealaltă prevede ca 10 la sută din totalul plăţilor directe să fie redirecţionate către fermierii mici şi mijlocii, adică plata redistributivă.

„După nişte bătălii nu foarte uşoare în Parlamentul European am reuşit să venim cu o propunere din partea legislativului, astfel încât plafonarea să fie voluntară la nivelul statului membru. Statele membre vor avea posibilitatea să opteze pentru una dintre cele două variante pe care vi le spun acum: - fie plafonează la 100.000 de euro, cu deducerea a 50% din salariile angajaţilor, fie alocă 10 din sumele pe Pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii. Statul membru are posibilitatea să decidă care este varianta cea mai bună, până la urmă, pe care o va avea în vedere”, a precizat politicianul. „În acelaşi timp, evident că prin politicile naţionale şi politicile europene trebuie să fim preocupaţi să asigurăm până la urmă existenţa tuturor fermierilor, indiferent de dimensiunea acestora. Şi asta pentru că fiecare fermier acţionează în condiţii diferite sau condiţii specifice. Şi când spun fermieri, spun acei oameni care, într-adevăr, fac agricultură”.

Nu în ultimul rând, Buda a discutat despre perioada de tranziţie de la vechea PAC, la Politica Agricolă Comună post-2020. Faţă de propunerea Comisiei ca această perioadă să fie de doar un an, România îşi doreşte extinderea acesteia.

„Se discută în PE de perioada de tranziţie. Propunerea CE în momentul de faţă este că această perioadă de tranziţie să fie de un an, însă în opinia mea nu se va reuşi să fie într-un an de zile, ci cu siguranţă vom avea nevoie de cel puţin un an de zile pentru a face această tranziţie între actuala PAC şi viitoarea PAC”, a mai declarat Daniel Buda.

O altă veste bună dată de eurodeputatul român este reuşita în ceea ce priveşte prelungirea şi după 2020 a acordării Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT), într-o perioadă de tranziţie lărgită, iar apoi pe tot parcursul exerciţiului bugetar. Totul, bineînţeles, este dus la nivelul negocierilor „din umbră” ale raportorilor, astfel încât să se genereze o majoritate care poate susţine în plen aprobarea amendamentelor.

„În ceea ce priveşte Ajutoarele Naţionale Tranzitorii, deoarece am văzut că sunt foarte multe discuţii în spaţiul public, vreau să vă spun că noi ştim propunerea Comisiei. Nu s-a gândit o astfel de variantă de lucru sau nu se acceptă ca pe mai departe să fie ANT-urile. În PE, am reuşit împreună cu alţi colegi din alte state să coagulăm o majoritate, astfel încât aceste ANT-uri să fie acordate şi în această perioadă de tranziţie, pe de-o parte, iar pe de altă parte ca ele să se regăsească şi în PAC post 2020”, a afirmat vicepreşedintele comisiei AGRI din PE.Pe de altă parte, el a arătat cu degetul către Comisia Europeană (CE) care consideră că unul dintre vinovaţii pentru schimbările climatice ar fi chiar sectorul agroalimentar.

„Fie că discutăm de ceea ce înseamnă combaterea schimbărilor climatice – şi aici aş vrea să dau un mesaj foarte clar către CE în primul rând, de aici, de la Bucureşti – că fermierii nu sunt cei care afectează biodiversitatea şi că fermierii trebuie să fie parte a soluţiei şi nu parte a problemei”, a adăugat europarlamentarul PPE. „Sunt extrem de deranjat că în multe documente ale Comisiei Europene sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbări climatice. Împotriva schimbărilor climatice trebuie să ne unim cu toţii, pentru că vedem ce se întâmplă până la urmă, dar sectorul agricol este parte a soluţiei şi nu parte a problemei”.

Joi, 6 februarie 2020, a avut loc la Palatul Parlamentului conferinţa anuală a Clubului Fermierilor Români, eveniment care a reunit peste 1.200 de persoane participante.

Sursă foto: Daniel Buda/Facebook

 

Citește și: