Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2665 vizualizări 4 sep 2019

La ora când Klaus Iohannis transmitea condoleanţe familiei oficialului român care murise eroic în atac şi însănătoşire grabnică românului grav rănit, atacul fusese revendicat de miliţiile talibane. „Reiterez angajamentul nostru profund pentru combaterea terorismului la nivel international” îşi încheia comunicatul Preşedintele.

Teroriştii laşi despre care vorbeşte Iohannis sunt talibanii cu care Statele Unite negociază la greu de luni de zile în Qatar, iar Statele Unite - se ştie - nu negociază cu terorişti.

Povestea e veche în Afganistan, complicată şi confuză. Facţiunile talibane consideră puterea instalată la Kabul - după invazia militară din 2001 care a pus capăt regimului lor - drept marioneta americanilor. Trupele NATO şi civilii occidentali sunt, pentru ei, forţe de ocupaţie şi aliaţi ai ocupantului. 

Talibanii seamănă teroarea de 18 ani. Atacurile se ţin lanţ pe întreg teritoriul ţării, cu victim preponderant din partea localnicilor.

În noaptea de 2 spre 3 septembrie, s-a petrecut o acţiune concertată: porţile Green Village (un compus care găzduieşte organizaţii internaţionale şi reprezentanţe ale unor agenţii umanitare) au fost aruncate în aer de o maşină plină cu explozibil, condusă de un atentator sinucigaş. Imediat au intrat în luptă combatanţii talibani, ţinând complexul sub tir ore întregi. 

De ce tocmai acum, când negocierile de pace sunt în toi? Simplu: pentru talibani aceste atacuri reprezintă singura lor armă de negociere. Poate că nu întâmplător, când la porţile Green Village săreau în aer, televiziunea din Kabul transmitea un interviu cu Zalmay Khalilzad, negociatorul american pentru Reconciliere în Afganistan. Adică diplomatul din Departamentul de Stat, născut în Afganistan, de etnie paştună, care încearcă de un an de zile să ajungă la un acord cu talibanii, în cadrul convorbirilor desfăşurate pe teren “neutru”, la Doha.

Acordul cu talibanii ar trebui să fie parte a tratului de pace în Afganistan, a cărui semnare s-ar putea realiza, în cel mai bun caz, după alegerile prezidenţiale din 28 septembrie. Favoritul scrutinului e actualul preşedinte, alunecosul şi ambiţiosul Ashraf Ghani, care temporizează lucrurile pentru a-şi asigura al doilea mandat.

Interesul electoral al lui Trump, reprezentat de Khalilzad, e de a-i aduce la aceeaşi masă verde pe reprezentanţii autorităţilor şi pe contestatarii lor, talibanii, ţinându-şi astfel promisiunea retragerii soldaţilor americani dintr-un teatru de operaţii peste care pare că nu se va lăsa cortina prea curând.

Negociatorul-şef al talibanilor, mulahul Abdul Ghani Baradar, care face drumuri şi la Beijing, şi la Moscova, caută să vândă cât mai scump americanilor promisiunea că nu va pactiza cu terorişii al-Qaeda şi ISIS, ba mai mult, că va lupta cu ei, ca luceafăr al anti-terorismului, şi îi va scoate din Afganistan.

Citește și: