Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
21498 vizualizări 9 apr 2018

Şi cine ar putea face trecerea mai bine de la cele sfinte către cele cu adevărat lumeşti, ba, şi încă mai departe, către cele absolut politice, decât creştinul Gigi Becali, „multi-latifundiarul” din Pipera.

Poate că peste spusele omului acesta ai putea trece cu dezinvoltură, dat fiind faptul că direcţia gândurilor i se schimbă de câteva ori pe zi, precum poziţia cocoşului de tablă, înfipt în coama caselor de munte.

Poate că mai repede te supără, uneori, gâlceava, aproape mută, a măicuţelor din pridvoarele mănăstirilor, decât zgomotoasă lui băgare-n ciorba „celor mari”, conducătorilor de ţară şi partide.

Poate că sunt momente în care nici nu se simte vocea lui bemolică, în „concertul” pestriţ, gălăgios şi inutil, al bestiarului citadin.

Şi mă gândesc că, tocmai de asta, bietul Gigi ţine cu tot dinadinsul să-ţi sară, uneori, în ochi: ca să-l vezi (aş spune, tautologic); ca să-l auzi; ca să ştii că există; ca să-ţi mai schimbe şi ţie viaţa, cu şocuri şi concursuri, cum le-a schimbat-o băieţilor lui de la echipă.

Căci cine suntem noi, dacă nu tot băieţi de-ai lui de pe la tot felul de echipe, cărora abia aşteaptă să le facă programul de antrenament.

Aşa că, Gigi ne-a anunţat, înainte de sărbători, că-şi face partid politic. Dar nu unul din acesta, oarecare. Nici vorbă! Îşi face unul naţionalist-ortodox: „Familia Ortodoxă” – este denumirea „de lucru” a formaţiunii, care, clar, este altceva decât „Familia tradiţională”, consacrată, definitiv, de Dragnea.

„Mă retrag din business-uri, le vând şi îmi voi dedica viaţa României. Intru în politică" – a spus Becali, pentru Capital. „Camarazii mei la înfiinţarea partidului vor fi doar academicieni, profesori universitari. Vreau ca România să fie condusă de oameni cu studii (…) credincioşi şi corecţi", a precizat Becali. (Cum s-ar spune, „Garantat Becali!”)

De sfinţii părinţi încă nu spune nimic, dar cu siguranţă, nici aceştia nu vor lipsi din armata creştină, înregimentată politic. Este interesant, dacă feţele bisericeşti se vor răspopi, vor renunţa la hlamide, la „straiul monahal”, spre a se aşeza sub patrafirul politic al lui Gigi, sau pentru a-şi repune gradele pe umeri (sigur, doar unii dintre ei). Sunt foarte curios cât de adânc va intra partidul lui Becali în sfintele altare, şi câţi enoriaşi se vor ruga pentru documentele programatice ale „Familiei” şi ale şefilor ei.

Aşa stând lucrurile, Becali, ca Francisc de Assisi, se va lepăda de toate bogăţiile lui lumeşti, ca să i se arate proaspăt şi gol, României politice.

Şi a zis, atunci: "Vreau să fac mărturisire în zilele astea sfinte. Eu nu mai am companii... companiile mele nu sunt decât de preoţi, călugări şi călugăriţe... rar oameni cu care mai stau (la şuetă – n.a.). (…) Am avut momente când am fost arogant, am şi jignit... mă căiam, iar acum îl rog pe Dumnezeu: Doamne, fă-mă din ce în ce mai bun!”.

Şi l-a făcut. Ni l-a trimis în Dorobanţi, chiar înaintea Paştilor, ca să ni se arate limpede, aşa cum e el - după cum spune o ştire transmisă de RTV: „Gigi Becali a făcut un gest mai puţin înţeles, în centrul Capitalei, înainte de Paşte. A blocat cu maşina sa, timp de două ore – cât a stat într-o cafenea de lux -, o staţie de autobuz din zona Dorobanţi. Deşi în zonă erau mai multe locuri de parcare libere, Gigi Becali le-a ignorat şi şi-a parcat Maybach-ul de 200.000 de euro fix în staţia de autobuz. Latifundiarul din Pipera a mers la o cafenea de lux din Dorobanţi, locul său favorit de relaxare. După ce a zăbovit două ore alături de cunoscuţii săi, milionarul a ieşit, în grabă, din local, şi-a recuperat maşina şi şi-a văzut de drum”.

Eu sunt sigur că în acele două ore, Gigi Becali a muncit pentru ţară. Că a pus la punct ultimele amănunte cu privire la naşterea „Familiei Ortodoxe”, împreună cu „preoţii, călugării şi călugăriţele camarade, singurii cu care mai vorbeşte; şi foarte rar cu oamenii”. Şi sunt la fel de sigur că a fost pentru ultima dată când ni s-a arătat el, aşa cum a fost în lumea asta: arogant, necuviincios, lipsit de simţ civic, de respect faţă de semeni, cu tupeu, cu clonţ, cu aere, cu fiţe. Amin.

Căci, de acum, a ales el, definitiv, calea Domnului pe care va umbla până la izbăvirea întreagă a „bisericii” prin politică. Şi invers.

Citește și: