Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
1861 vizualizări 13 feb 2018

Poliţia anti-corupţie, Lahav (“Flacăra”) 433, s-a ţinut de cuvânt şi,după mai bine de un an de investigaţii, în această seară, în jurul orei 20, şi-a făcut cunoscute  recomandările.

Lahav 433 consideră că sunt suficiente dovezi pentru a recomanda Procurorului General Avichai Mandelblit ca prim ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, să fie pus sub acuzare pentru luare de mită, fraudă şi abuz de încredere în cele două dosare în care a fost anchetat: Cazul 1000 şi Cazul 2000.  Alături de premier, mai sunt acuzaţi Arnon Mozes, directorul cotidianului marelui cotidian Yedioth Ahronoth (“Ultimele ştiri”)  - în Cazul 2000 – şi, în Cazul 1000, Arnon Milchan, miliardar şi producător de film (el a finanţat, între altele,  “Once Upon a Time in America”, “Pretty Woman”, “JFK”, “Natural Born Killers”,  “L.A. Confidential”, “Mr. and Mrs. Smith”).

Din acest moment, decizia de a înainta dosarele Justiţiei  stă în mâna Procurorului General. Acesta urmează să ia o decizie în termen de câteva luni.

Repet foarte pe scurt. Cazul 1000 se referă la faptul că Netanyahu ar fi acceptat cadouri exorbitante de la cunoştinţe foarte înstărite pentru a le promova interesele. În Cazul 2000 e vorba despre propunerea făcută şefului Yedioth Ahronoth ca, în schimbul revizuirii liniei publicistice ostile premierului, să îi ofere o mărire de tiraj, în detrimentul Israel Hayom (“Israelul azi”), cotidian gratuit, cu cel mai mare tiraj, sponsorizat de magnatul cazinourilor, Sheldon Adelson, întru preamărirea lui Netanyahu. (Pe bună dreptate, afacerea l-a cam supărat pe Adelson (marele sponsor şi sfătuitor al preşedintelui Donald J. Trump) şi în consecincu  relaţiile cu premierului s-au răcit, nu însă şi râvna de a-l elogia a redactorilor publicaţiei).

Poliţia anticorupţie a anunţat că, în primul dosar, există dovezi care conduc la faptul că prim ministrul Israelului şi-a folosit poziţia şi influenţa pentru a oferi avantaje cunoscuţilor săi, primind în schimb favoruri diverse, de la bani (în total aproximativ un million de shekeli, adică echivalentul a vreo 230.000 de euro – o nimica toată comparativ cu mizele corupţiei politice din România), trabucuri cubaneze, şampanie, bijuterii.

La nici o oră după ce Lahav 433 a concluzionat că prim  ministrul “a acţionat împotriva interesului public”, Netanyahu s-a adresat cetăţenilor israelieni, decarând că nu va demisiona, ci va continua să conducă ţara, responsabil şi loial, aşa cum a lucrat pentru o viaţă întreagă, că tot ceea ce a făcut n-a fost pentru nişte trabucuri oferite de prieteni, nici pentru notorietate media, ci de dragul patriei. “Sunt convins că adevărul va ieşi la lumină şi sunt, de asemenea, convins că voi câştiga din nou încrederea voastră în următoarele alegeri (...). Aceste recomandări nu înseamnă nimic într-o societate democratică”, a mai spus. Această din urmă frază e sfidătoare de-a dreptul, departe de formula benignă pe care a folosit-o până de curând  – “nu va fi nimic, pentru că n-a fost nimic”…

Citește și: