Gandul.info
Lelia MUNTEANU
Lelia MUNTEANU
2139 vizualizări 13 mar 2018

Încă din vara anului trecut, când l-a făcut imbecil pe preşedintele Statelor Unite, zilele sale la Departamentul de Stat au început să fie numărate. Unii au crezut atunci că îl va demite fulgerător Trump, alţii că va demisiona singur. Apoi, din octombrie-noiembrie, zvonurile că Rex Tillerson e pe tobogan – deşi declara în toate acele luni că n-are de gând să se retragă – s-au înteţit. S-a vorbit chiar despre posibilii săi înlocuitori – doamna Nimrata Haley, ambasadorul la Naţiunile Unite, sau Mike Pompeo, directorul CIA. Cea dintâi, o susţinătoare înfocată a preşedintelui Trump avea handicapul de a fi ahtiată după  publicitate, prezentă mult mai des decât Secretarul de Stat în studiourile de televiziune, dorindu-şi din răsputeri să-i ia locul. Cel de-al doilea a ştiut să se facă indispensabil preşedintelui, petrecând mai mult timp în şuete cu Trump la Casa Albă decât în sediul din Langley. (Acolo lucrurile stăteau în mâna de fier doamna Gina Haspel, care astăzi a devenit prima femeie director al CIA).

Puţin peste un an, mandatul lui Tillerson e unul dintre cele mai slabe din istoria diplomaţiei americane. Iar lucrul acesta nu poate fi pus exclusiv pe seama lipsei de experienţă a fostului şef al ExxonMobil, ci şi pe harababura din mintea lui Trump în ce priveşte politica externă. De altfel, de când preşedintele Statelor Unite a mutat diplomaţia pe Twitter, Tillerson a suferit câteva usturătoare umilinţe publice venite direct din Biroul Oval. Doar trei dintre cele mai răsunătoare exemple: în aprilie anul trecut, cu câteva zile înainte ca Siria să fie bombardată, şeful diplomaţiei americane a fost lăsat să declare senin că Bashar al-Assad poate rămâne la putere. Vreo trei luni mai târziu, a fost lăsat să facă un apel către Arabia Saudită şi aliaţii săi din Golf pentru încetarea blocadei asupra Qatarului, ca la câteva ore @realDonaldTrump să tweetuie dezlănţuit împotriva şeicilor de la Doha, ”sponsori terorismului”.

Pe 1 octombrie, o altă situaţie fără precedent: Rex Tillerson se întorcea din China, unde încercase din greu, cu precara sa experienţă, să sape canale diplomatice spre Coreea de Nord, în timp ce preşedintele Donald J. Trump detona trei tweeturi, primul în aceşti termeni: “I-am zis lui Rex Tillerson, minunatul nostru Secretar de Stat, că îşi pierde vremea încercând să negocieze cu Micul Om-Rachetă...”.  Aceea a fost picătura care a umplut paharul, momentul în care credibilitatea ”minunatului” Secretar de Stat american s-a făcut ţăndări.

Ca să-şi încununeze opera, azi dimineaţă, la ora 8 .44 geniul stabil îşi demitea ministrul de Externe prin Twitter şi anunţa numirea lui Mike Pompeo.

Ce isprăvi va face Mike Pompeo în Foggy Bottom aş putea anticipa, măcar în privinţa Orientului Mijlociu: va turna gaz peste foc, fiindcă (ţinându-i isonul lui Trump) e un mare susţinător al desfiinţării Acordului nuclear cu Iranul. Însă niciodată nu va spune despre binefăcătorul său Trump că e un  imbecil. 

Citește și: