Publicat

3

august

2017

20:29

2237

vizualizări

UE vs. USA. UE vs. UE

Legislativul american a votat cu majoritate zdrobitoare noi sancţiuni economice împotriva Rusiei.

UE vs. USA. UE vs. UE

Legislativul american a votat cu majoritate zdrobitoare noi sancţiuni economice împotriva Rusiei.

Preşedintele şi-a pus semnătura pe document, deloc convins. Donald J. Trump nu-şi permite însă să se opună, stârnind noi acuzaţii cu privire la bănuitele sale legături cu Kremlinul. Ruşii n-au apucat să reacţioneze, fiindcă le-a luat-o înainte, sărind ca ars, preşedintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, ameninţând cu măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite.

Ce apără cu ardoare preşedintele Comisiei europene? În primul rând, interesele Germaniei. Sancţiunile suplimentare ale SUA împotriva Rusiei pun în pericol proiectul ruso-germano-austriac Nord Stream 2, lansat în septembrie 2015, înainte cu vreo două luni ca geamănul său, Nord Stream 1, să funcţioneze. E vorba despre încă două conducte de gaz, din Rusia în Germania, prin Baltica. Compania care le administrează, condusă de fostul cancelar Gerhard Schröder, îşi are sediul în Elveţia - deci, nu pe teritoriul UE- astfel încât argumentaţia celor care o deţin  (Gazprom 51 la sută, Germania prin Wintershall şi E.ON Ruhrgas 31 la sută, 9 la sută austriecii ş,a.m.d) să-şi poată ajusta argumentele în funcţie de interlocutor. E greu însă să îi păcălească pe americani că ar fi un simplu business (“o afacere privată”, cum declară domna Merkel, când o avantajează) şi că nu e o afacere politică. Acţionarul principal, Gazprom, aparţine în proporţie de 50 plus 1 la sută statului rus, care nu doar că face un business foarte profitabil, când are mai multă nevoie, dar pe cele patru conducte (două active, ale Nord Stream 1, celelalte două, ale Nord Stream 2, care vor fi inaugurate la sfârşitul anului 2019) va exporta în Uniunea Europeană influenţă politică.

Nord Stream 2 încalcă politicile UE privitoare la energie şi legislaţia europeană, dar argumentele acestea nu funcţionează totdeauna şi pentru toţi. (Încălcarea politicilor UE şi a legislaţiei  au fost, în 2013, argumentele Comisiei europene pentru a opri proiectul South Stream). Noua rută europeană a gazului rusesc scoate din joc Ucraina şi nu e deloc pe placul Italiei (care ar dori să aducă pe continent gaz egiptean), dar nici pe placul est-europenilor, care pe de o parte pierd economic din afacerea germano-austriacă şi, pe de altă parte - păţite – se tem că vor simţi şi mai abitir răsuflarea Rusiei în ceafă.
 
Avea dreptate preşedintele Iohannis, când ne încredinţa că nu trăim într-o Europă cu mai multe viteze, ci cu ritmuri şi intensităţi diferite, adică unele ţări au dreptul de a nu adera la anumite proiecte. Şi despre asta e vorba: Nord Stream 1 şi 2 dau dreptul României şi altor state din zonă să piardă nişte taxe de tranzit.  

Preşedintele Donald Trump n-ar fi trebuit să se bosumfle semnând sancţiunile contra Rusiei. Măcar şi pentru că, aflat în Polonia (care are un terminal de GPL, unde tocmai intrase primul export american), se entuziasma la gândul că America ar putea pune Rusia între paranteze livrând gaze lichefiate Europei...  

Nu în ultimul rând, Nord Stream 2 e un bun exemplu despre cum ţări puternice precum Germania sunt gata oricând să-şi sacrifice aliaţii UE pentru propriile interese.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Ion Ţiriac a anunţat o megaconstrucţie în România: ”Avem nevoie de încă 200 de milioane de euro!” Nu s-a mai văzut aşa ceva în România

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info