Liviu Mihaiu
Liviu Mihaiu
3360 vizualizări 24 sep 2019

Făcând parte din generaţia de iacobini „învinşi” ai Revoluţiei, anticomunist de Piaţa Universităţii, anticomunist până la lustraţie, anti PSDist şi anti băsist, am crezut că „radicalii ăştia micii e ce trebuie”.

Mă bucurăm că o nouă „grădiniţă iacobină” a răsărit după tragedia de la Colectiv. Era timpul lor am zis. Se încheia un ciclu faustic.

Cum Nicuşor Dan era un om pe care-l cunoşteam de pe vremea când era student, repet, m-am bucurat că există „o girafă” in cutia cu maimuţe a politicii româneşti.

Dar ca-n orice relaţie nouă au apărut primele dezamăgiri când le-am studiat stenogramele secrete şi pictogramele politice.

Prima a fost momentul brutusian de partid, al acelui 10/11 voturi din BPN, care a pus in discuţia opiniei publice şi a partidului însuşi problemele generale a LGBTismului. Nicuşor Dan împotrivă. Pierde la un vot şi pleacă din fruntea USR.  Pe motiv că nu e in primele 20 de priorităţi ale ţării (corect) şi că va taberiza partidul şi ţara (corect2). Fapt care s-a văzut la referendum, dar şi azi pe net la secţiunea block-uri isterice. Chestiune care a blocat până şi Franţa cea iluministă câteva luni de zile. Problematica fiind chiar mai simplă decât un OUG, prin permiterea administrativă a uniunilor intra regnus, dar fără păruială dogmatică pe întreg teritoriul unei ţări istovite de războaiele politice de secesiune.

Cum Nicuşor Dan a făcut fix greşeala lui Ponta şi Tăriceanu de a părăsi partidul mamă şi tată, la conducerea partidului s-au instalat doi miniştri ai fondurilor europene din guvernul Cioloş, Dan Barna şi Cristian Ghinea, necunoscuţii care au semnat cel mai mare proiect de finanţare pentru înzestrările „big brother” al unui serviciu secret.

Şi cum ulterior acest partid n-a fost văzut nici măcar în culise (precum PNLeul) vorbind despre exponenţiala finanţare istorică a bugetelor serviciilor secrete româneşti sau despre amestecul lor flagrant, dovedit şi anti-constituţional în politică, multă „lume veche” i-a etichetat ca fiind „creaţia serviciilor”.

Dar poate cel mai supărător lucru în atitudinea publică a acestui partid plin de „politeişti” nedeclaraţi şi fără nicio doctrină, n-ar fi nici măcar suspiciunile de agendă subterană care planează asupra fostei eminenţe cenuşii albastre, Cristian Ghinea, recent rămas fără scaun in BPN USR, ci Nuismul, Interdicţionismul şi Marţialomania practicate săptămânal de acest partid.

Ceea ce seamănă parcă cu o traumă transgeneraţională venită dinspre bunicii lor comunişti, care ne interziceau să fumăm, să dăm muzica tare şi nici măcar să nu ne punem basca pe cap, darămite să mai existe cineva neruşinat în societate după ce a ispăşit vreo pedeapsă în sistemul nostru represivo-ţapo-ispăşitorist.

Se pare însă că Iacobinismul (care în final duce la autodevorare) este ca heroina.

Odată ce l-ai consumat e aproape imposibil să te lupţi împotriva lui. Caramitru este reprezentantul perfect al acestei isterii anti orice nu e validat în Occident. Esenţa pură a filosofiei politice USRiste.

Numai că pe USRiştii îi aşteaptă Salteaua electorală cea mai grea, după halucinanta aroganţă euforică rezultată din alegerile europene, când, vorba Roxanei Wring, fost activist la alte partide istorice: „PNLeul trebuie să se mai cureţe ca să facă alianţă cu noi!".

Ceea ce va să vină însă pentru USR va fi de fapt adevăratul certificat de botez al partidului după baia de mulţime care i-a făcut să creadă că orice votează se mănâncă.

Fiind un partid care nu a practicat niciodată exerciţiul puterii, care are organizare urbană şi care nu cunoaşte nici un lift din intestinele acestui stat aflat în cel mai nefuncţional moment al său postdecembrist, USReul se va confrunta cu mai multe valuri de impopularitate şi eşec:

1. În primul rând că Barna riscă destul de serios, în „fericirea” pe care vrea s-o aducă fiecărui român ca „proiect de ţară”, să nu intre în turul doi al acestor alegeri atât de bine „asfaltate” pentru candidatul manciurian, Johannis.

Dan Barna este atât de încântat că a ajuns în această postură de prezidenţiabil-pompier şi lider de partid reales încât nu-şi mai dă seama că rolul său de „iepure” din aceeaşi tabără pro-atlantică va fi unul de figurant electoral. Practic votantul simte că Barna nu are rost în turul doi, iar prestaţia sa de lungan cu binoacle pe care scrie „fără penali” va fi subapreciată de către votanţii la postura de Vodă. În care se ştie câştigătorul de câţiva ani. Primul eşec. Şi cel mai uşor.

2. La alegerile locale nu se va mai repeta ceea ce s-a întâmplat la europarlamentare. Unde ideea de Occident şi ideea de obraz la export a fost determinantă.

Aici e vorba de primari, logistică şi acţiune în România aia profundă, aia a răpirilor de copii şi a asistaţilor sociali, la care USReul nu ajunge nici cu raţa nici cu faţa.

Aici USR nu va fi printre câştigători.

Singurul mare „asset” local pe care USReul ezită să şi-l pună la butonieră, din motive pe care le voi explica cu altă ocazie, este Primăria Bucureştilor cu Nicuşor Dan. Aflat la a treia candidatură şi activ de 15 ani pe frontul administraţiei  bucureştene cu care a câştigat peste 170 de procese definitive.

USReul pare mai degrabă că nu prea vrea să-l plaseze pe Nicusor Dan în cursă, deşi e cel mai bine plasat candidat al Opoziţiei în sondajele din Capitală. Dacă ND ar câştiga alegerile (doar dacă e candidat unic), USReul este singurul partid care poate legitim să-l revendice.

Numai că, deh, PMB este cea mai înaltă rampă de lansare a unui candidat la preşedinţie. De Partid şi de Ţară. Unde jocurile sunt influenţate demult de Sistem.

3. Un alt mare punct care va exploda electoral direct în faţa partidului în următoarele încleştări electorale este încercarea „finanţată” subteran (revenim cu amănunte) de a scoate cu orice risc de impact negativ economic, electoral sau chiar medical (interdicţiile neprogresive ale dependenţelor au urmări nefaste) orice formă de viaţă publică din viaţa privată a oricărui fumător. De ţigară sau de dispozitiv electronic.

Pentru care USRiştii anti-fumat au fost în stare, în religiozitatea lor anti-fumat, să-i promită ministrului Sorina Pintea, pentru a le trece proiectul în Parlament, sprijinul pentru o eventuală candidatură la Primăria Baia Mare (unde Pintea nu va câştiga niciodată in faţa „eroului penal” Cherecheş)

Numai că atunci când 5 milioane de fumători (câţi sunt în România) plus  250-300 de mii de fumători alternativi „la dispozitiv” vor afla cine este „duşmanul” care le va interzice să fumeze chiar şi pe trotuar sau între blocuri, dacă se va întâmpla, îi vor taxa electoral pe cei care le vor smulge „violent” ţigara din gură.

Ca să parafrazez o vorbă populară: „Nu face vântul din pom ce face succesul din om.”

Citește și: