Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
5185 vizualizări 23 iun 2019

„Restauratorul” închipuit al PSD şi al întregii zone tradiţional denumită „Centru-Stânga”, Victor Ponta, începe să-şi contabilizeze eşecul.

Abia ratata moţiune de cenzură, în care nu atât Dreapta, socotitoare de voturi lipsă, moţiune după moţiune, a suferit „cumplit” – ba, ca să fim sinceri, şi-a frecat mâinile prin cotloanele „eşecului”, mulţumită că nu va fi nevoită, iar, să preia un stat în derivă, printr-o guvernare reşapată, la finalul căreia să restituie cârma Kiseleff-ului – i-a generat fostului premier fiori reci pe şira spinării şi oarecarele presentiment al viitorului politic incert, mai nesigur, aproape, decât cadrul acela clasic din la fel de clasica Fata Morgana: aia cu mirişti verzi şi oaze cu ape limpezi, vălurind aerul în creierii deşertului.

Moţiunea picată i-a dovedit neputinţa la minut: nu că n-a mai reuşit vreo „magnetizare” de pesedişti cu pedigri - afară de vreo trei „no name”, dislocaţi în ultima decadă -, dar a mai şi pierdut din cei deja atraşi.

Nu numai că n-a rupt gura târgului la europarlamentare sau în vreun sondaj post scrutin, dar omul pare chiar îngrijorat c-o să piardă şi din ceea ce a adunat în perioada de restrişte a PSD.

Victor Ponta nu a avut nici puterea politică necesară ca să destructureze PSD (cât să încline interesul pentru social-democraţie în favoarea sa), şi nici marja de timp necesară, în care să crească presiunea politică, în condiţiile de stres, generate de arestarea lui Liviu Dragnea şi pierdere alegerilor, spre a declanşa „sinistrul” la Şosea.

Mai mult, „descătuşarea energiilor” liderului interimar PSD, Viorica Dăncilă, care s-a repliat, surprinzător de rapid, pentru toată lumea, impunând – cu ajutorul garniturii de baroni locali interesaţi - o oarecare doză de calm şi de necesar echilibru la vârful partidului, l-a trimis pe Victor Ponta într-un con de umbră neprevăzut.

Aşa stând lucrurile, şi anume fără prea mari speranţe pentru viitorul luminos al ProRomânia – nici înainte şi nici după Congresul de la sfârşitul lui iunie neîntrezărindu-se posibile mişcări, importante, de trupe nemulţumite, dinspre PSD spre partidul fostului prim-ministru -, Ponta încearcă să se replieze la rândul său, ba, mai mult, punându-şi o lopăţică de cenuşă-n cap, odată cu propunerea surpriză: „Am zis că mi-aş dori ca la alegerile prezidenţiale să fie un candidat de centru-dreapta şi un candidat de centru-stânga. Altfel, PSD singur nu intră în turul doi. Domnul Tăriceanu cu ALDE, la fel, nu intră în turul doi. Sunt conştient că nici Pro România. Este un partid mic, la început. (...) În partea dreapta au mai fost candidaţi. Dacă suntem în stare să găsim un candidat susţinut de toţi are şanse să intre în turul doi. Nu ştiu dacă va câştiga sau nu, dar măcar intră în turul doi şi există o competiţie. Altfel, la toamnă lăsăm politica pentru alţii”, a declarat Ponta, la România Tv.

Absolut genial!

Eu sunt singur că asta e singura şansă a Stângii, ca să intre în turul doi: să propună ProRomânia un prezidenţiabil pe care să-l împingă în turul doi, alături de PSD-ALDE, cu cele cinci procente ale sale. Altfel, slabe speranţe pentru actuala putere.

Adevărul e că, dacă până la toamnă, Victor Ponta nu-şi găseşte un angajament de balama, pe undeva, nu-l văd prea bine.

Cât despre îngrijorările sale, îi pot transmite următoarele: dacă Iohannis pleacă la UE (şi o mai lălăie mult până anunţă asta), lăsând PNL aproape descoperit, dacă USR şi PLUS nu se înţeleg la un singur prezidenţiabil, splitând voturile Dreptei, aşa cum „Salvatorii” au mai făcut-o şi la Bucureşti, la locale, când Firea şi PSD au luat tot, aruncând PNL şi USB în ridicol, e posibil ca Stânga să ia Cotroceniul încă din primul tur.

Şi asta fără zestrea amărâtă de cinci procente, promisă de Ponta, ca să dea prezidenţiabilul.

Citește și: