Marian SULTĂNOIU
Marian SULTĂNOIU
2196 vizualizări 26 iun 2019

Cinevaul este liderul senatorilor social-democraţi, Şerban Nicolae, iar baricada se numeşte „îndepărtarea lui Mugur Isărescu de la guvernarea BNR”.

Şerban Nicolae e un potenţial candidat la preşedinţia României, fără îndoială unul dintre competitorii cu şanse în întrecerea internă din partid pentru desemnarea prezidenţiabilului.

Evident, Nicolae ştie sigur că-i vor creşte, spectaculos, şansele să obţină acest statut, odată devenit lider al PSD. Dar, pentru asta, musai s-o învingi pe Dăncilă, sâmbătă, la Congres.

Adevărul e, însă, că o candidatură fără vână şi fără cauză e o candidatură fără chichirez. Nu poţi să apari tu, Nicolae, prietenul lui Dragnea, „ghiuleaua legată de piciorul partidului” şi să zici, aşa, netam-nesam, „am venit să mă bat cu Dăncilă pentru şefia partidului” - cu această „Genie-Duh Lămpii lui Aladdin”, posesoarea tuturor banilor de împărţit primarilor şi baronilor locali, de la buget, şefa unui guvern care, iată, a performat în exerciţiul preşedinţiei europene aşa de tare, încât l-a lăsat bouche bee, până şi pe impenetrabilul/intraductibilul în privinţa fixonomiei obrazului, Klaus Iohannis.

Şi atunci, a apărut, din senin, ca o mană cerească, declaraţia de susţinere a lui Mugur Isărescu, pentru încă un mandat la şefia BNR, a perechii de lideri ai coaliţiei PSD-ALDE, Dăncilă-Tăriceanu.

Şi, de aici, Nicolae se opinteşte să împingă bulgărele la vale.

Dacă Dăncilă a anunţat că are de partea sa, pentru sâmbătă, femeile social-democrate, un număr important de filiale cu baronii aferenţi, inclusiv pe şeful acestora, Marian Oprişan, Şerban Nicolae, omul care şi-a anunţat candidatura la preşedinţia PSD în ultimul moment, spune că-i are în spate pe toţi senatorii social-democraţi, pe care îi conduce, precum şi pe toţi cei care au votat partidul ca să facă ordine în ţară până la capăt, întreagă această armată fiind împotriva celor declarate de Dăncilă, dar şi împotriva candidaturii sale.

Mai mult, după ce liderul ALDE reîncepuse să se insinueze în partida pentru Cotroceni, împins de la spate de filialele partidului, care i-au cerut să revină asupra declaraţiei de forfait, emisă după eşecul în alegeri, Nicolae a declarat că este absolut de acord ca ALDE, PSD şi ProRomânia să susţină un candidat comun pentru preşedinţia României, doar că acesta să fie, vezi bine, numai şi numai din PSD.

De ce vrea Nicolae să candideze la toate şefiile disponibile? Iată: „Tot ceea ce se întâmplă în ultima perioadă, m-a făcut să cred că este nevoie să intru şi în această competiţie, deşi într-o primă judecată nu am vrut să candidez şi la funcţia de preşedinte al PSD şi la nominalizarea din partea partidului pentru alegerile prezidenţiale, considerând că în mod firesc, dacă partidul decide să fiu candidatul susţinut pentru prezidenţiale, întregul partid mă susţine fără a avea şi formal funcţia de preşedinte. (…) Funcţia de preşedinte al României implică (însă – n.a.) şi funcţia de comandat suprem al forţelor armate, suntem un stat membru la frontiera Alianţei Nord-Atlantice şi din acest punct de vedere trebuie gândite şi responsabilităţile care vin pe acest plan, iar preşedintele României este reprezentantul statului. Parafrazând, coborând puţin nivelul, este ca porunca biblică: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, să nu ai alţi Dumnezei în afară de mine. România este ţara mea, nu am altă ţară în afară de România. Dacă România este pe primul plan, dacă România este înainte de toate, atunci bineînţeles că oricare dintre membrii PSD poate să îşi asume o asemenea responsabilitate, dar sunt diferenţe între a face mai bine sau mai puţin bine acest lucru”.  

Aici, la sfârşit, nu e foarte clar cine ar putea fi Domnul Dumnezeul nostru: ţara, preşedintele Nicolae, Dumnezeu însuşi, sau ceva…

Sper că se referă doar la România.

Indiferent, însă, cine va fi „ăl de sus”, după alegerile prezidenţiale din toamna-iarna anului în curs, până atunci, Viorica Dăncilă face şi (des)face jocurile de la Palatul Victoria.

Umblă vorba că premierul chiar ar fi ameninţat, la partid, că-şi va da demisia (odată cu guvernul), dacă nu se va alege preşedintele PSD. Iar dacă Vio îşi va da, acum, demisa, alt premier de la Stânga n-o să mai audă, atingă, pipăie, alianţa PSD-ALDE-Victor Ponta, cât vor fi legislaturile următoare.

Cel mult, o să-l vadă pe Nicolae, la iarnă, în turul doi, cum se-nchină în faţă la Cotroceni.

Vedem, deci, sâmbătă, cine e mai tare: senatorii lui Şerban Nicolae sau partidul lui Dăncilă.

Citește și: