Gandul.info
Nicolae Oprea
Ciprian Nedelcu
8768 vizualizări 9 aug 2018

”Badante”

Româncele sunt preferate în Italia şi Spania, când vine vorba de îngrijirea bătrânilor. Italienii recunosc că preferă o româncă în detrimentul imigranţilor din Maroc sau Filipine, de exemplu. Iar unele au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta. Câştigă puţin peste 1.000 de euro şi au obligaţia să stea 24 din 24 de ore alături de persoana pe care o îngrijesc.

Una dintre aceste femei, Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă“ în oraşul Siena, din Italia. ”Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că nu stăpânesc limba. M-a apucat disperarea. Pentru prima dată, eram departe de casă, de copii. În Italia, e o altă cultură, altă civilizaţie. Ştiam pentru ce venisem, dar nu reuşeam să-mi găsesc loc de muncă”, a mărturisit femeia.

A reuşit să îşi găsească de lucru ca "badantă". ”Primul meu loc de muncă a fost ca badantă la o bătrână de 93 de ani, care nu putea să-şi ia nici măcar medicamentele fără ajutor, însă rudele spuneau că nu are nevoie decât de companie, pentru că se descurcă singură. De fapt, era vorba despre bani. Legea spune că, dacă bătrânul este dependent, salariul minim al badantei ajunge la 1.250 de euro. Pentru îngrijirea unui bătrân care se descurcă oarecum, salariul este de numai 960 de euro”, explică Roxana.

Dar pe lângă îngrijirea femeii, Roxana se ocupa de treburile casei, spăla, călca şi făcea cumpărăturile.

”Bătrâna mă trezea noaptea ca să mă uit cu ea pe geam. Să vedem cine trece pe stradă. Nu aveam voie să-mi încarc telefonul în casă pentru că... se consuma curent!”, îşi descrie femeia viaţa grea din Italia.

Femeia bătrână

”Badantele” au dreptul la o pauză de o oră sau două pe zi. În rest, viaţa lor este AMANETATĂ pentru banii pe care îi trimit acasă la familii. Pentru acest venit, femeile abandonează tot. Şi nu de puţine ori ajung victime ale abuzurilor.

“Un fenomen care se manifestă mai ales în Italia şi în Spania este cel al femeilor „badante”, adică acele femei românce care îngrijesc bătrânii în casele lor şi, de obicei, nu au contracte de muncă, depind foarte mult de gazda lor, adică dacă sunt date afară, nu mai au unde să stea. Aici există cele mai multe ABUZURI, care se fac de cele mai mule ori de către fiii bătrânilor îngrijiţi. Mai există un alt fenomen, cu care autorităţile italiene luptă foarte mult, numit ”caporalat”, care se manifestă în agricultură şi este practic o intermediere între angajatori şi oamenii care lucrează în ferme. Cel care intermediază primeşte comision atât de la angajat, cât şi de la angajator, iar de multe ori, condiţiile promise sunt cu totul altele. Cei care fac astfel de acţiuni sunt atât italieni, cât şi români”, spune Veaceslav Şaramet, secretar de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

În încercarea de a opri aceste abuzuri asupra românilor, la Bucureşti a fost demarată campania ”Informare acasă! Siguranţă în lume”.

“Ne-am dus în fiecare judeţ, unde i-am informat pe cetăţeni despre drepturile pe care le au ca şi cetăţeni europeni, dar şi despre obligaţiile pe care le au, despre riscurile şi obligaţiile la care se supun atunci când merg într-o ţară europeană, cum ar fi anunţarea consulatului la ajungerea în ţara respectivă. Practic, românii care pleacă trebuie să deţină un pachet de informaţii, astfel încât să nu cadă pradă abuzurilor”, spune Veaceslav Şaramet.

La Ministerul Românilor de Pretutindeni ajung şi cazuri greu de descris, unele abuzuri derulându-se chiar pe parcursul unui deceniu.“Desigur, au existat şi cazuri grave, dar izolate, cum a fost cel de anul trecut din Lamezia, din sudul Italiei, unde o româncă a fost abuzată timp de 10 ani de un cetăţean italian. Am fost personal acolo, ca şi demnitar şi am observat că autorităţile italiene au tratat acest caz foarte profesionist. A fost un caz cutremurător, mai ales că sunt la mijloc şi doi copii. Primul lucru pe care mi l-a transmis această femeia a fost că vrea să aibă copiii lângă ea. A contat foarte mult prezenţa noastră acolo. Repet, aceste cazuri sunt rare, dar ajung şi la noi şi încercăm să oferim sprijin prin pârghiile pe care le avem. Dar în astfel de situaţii, sunt implicate mai multe instituţii”, a mai spus Veaceslav Şaramet.

Badanta

Reprezentanţii asociaţiilor de români de peste hotare critică totuşi intervenţia autorităţilor române şi spun că prioritatea acestora este cultura, nu latura socială.

“Abuzurile angajatorilor sunt tot mai dese în ultimul an în Italia, Spania, Anglia, cu angajatori care aduc angajaţi în condiţii insalubre, fără apă, curent, etc. Guvernul se ocupă acum foarte mult de partea culturală şi aproape deloc de cea socială. Cred că trebuie să ţii cont în primul rând de nevoile de bază. Încă o problemă la nivel general, aici se exclud comunităţile istorice, este problema romilor. Toată lumea ştie că ei au invadat toată lumea şi practic, în toate statele sunt romi. Asta afectează imaginea românilor şi se răsfrânge asupra traiului lor. Acest lucru e legat şi de media şi de felul în care prezintă problema televiziunile. Normal că nu vor mai angaja un român, chiar dacă e un bun profesionist, pentru că îl asociază cu cel pe care l-a văzut în stradă. Problema romilor, cel puţin în Europa, cred că este o problemă a României.”, consideră Daniel Ţecu, preşedintele FADERE.

Un raport al Ministerului Muncii arată că una dintre ţările europene în care se constată cele mai multe abuzuri împotriva românilor este Marea Britanie. De asemenea, la graniţa de vest, în Ungaria, există probleme de discriminare a cetăţenilor români, îndeosebi împotriva celor de etnie romă.

”În afara cadrului legal, deşi se supun unor riscuri majore, în unele cazuri, cetăţenii români apelează fie la persoanele cunoscute de ei, fie la unele persoane fizice sau aplică pentru un loc de muncă în afara ţării, prin intermediul internetului sau a anunţurilor publicitare din presa scrisă.  Din păcate, prin alegearea unor astfel de oferte, cetăţenii români pot fi exploataţi prin muncă sau pot deveni victimele traficanţilor de forţă de muncă”, precizează reprezentanţii Ministerului Muncii.

Munca în Anglia

Vă prezentăm, pe baza datelor obţinute de la Ministerul Muncii, o radiografie a ce se întâmplă cu muncitorii români în alte state.

Marea Britanie

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are un birou al Ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale în cadrul Ambasadei României la Londra. Aici au fost semnalate cazuri de încălcare a drepturilor de muncă, sub diferite forme, precum neplata tuturor drepturilor salariale (inclusiv a indemnizaţiei de concediu), plata sub nivelul minim pe economie, concedierea nejustificată, munca la negru şi chiar exploatarea prin muncă.

“Exploatarea prin muncă (sclavia modernă) este un fenomen deosebit de grav cu care se confruntă şi Marea Britanie şi care afectează şi cetăţeni români”, precizează Ministerul Muncii. Au fost semnalate cazuri legate, de exemplu, de activităţile derulate în spălătoriile auto, în agricultură şi în industria procesării alimentelor, în construcţii, dar şi în cazul îngrijirii la domiciliu.

La nivelul Biroului ataşatului pe probleme de muncă, în anul 2017 au fost înregistrate peste 70 de sesizări, iar în prima jumătate a anului 2018 au fost semnalate 30 de cazuri, cu privire la 57 de cetăţeni români.

Ungaria

Nu există statistici publice privind munca la negru a cetăţenilor străini şi nici despre numărul abuzurilor împotriva cetăţenilor străini care lucrează legal sau ilegal în Ungaria. Totuşi, este de remarcat faptul că la nivelul Ambasadei se observă o prezenţă masivă de muncitori români care lucrează la negru în Ungaria, mai ales în agricultură. Aceştia trăiesc în Ungaria fără documente de şedere şi lucrează ca zilieri prin forme simplificate sau la negru.

Ministerul Muncii arată că au fost semnalate mai multe situaţii de discriminare ale românilor.

”La nivelul unor autorităţi locale din Ungaria se observă o preocupare de a implementa unele măsuri discriminatorii împotriva cetăţenilor români care lucrează la negru în zona administrativă a localităţii respective. De exemplu, Consiliul local din localitatea Alsonemedi a adoptat o hotărâre – cu aplicabilitate începând cu 01.01.2017- potrivit căreia acele persoane de peste 18 ani care nu au proprietăţi în localitate, dar locuiesc într-o clădire din zona administrativă a localităţii şi nu pot să dovedească un raport legal de muncă de cel puţin 90 de zile, trebuie să plătească o taxa de 800 HUF (cca. 3 euro) pe zi”.

Iar măsura din Alsonemedi nu este singulară în Ungaria, fiind aplicată şi în alte zone.

plecare la munca in strainatate

Olanda

Aproximativ 15-20 solicitări de asistenţă din partea lucrătorilor români aflaţi pe teritoriul Regatului Ţărilor de Jos sunt aduse lunar în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale din cadrul Ambasadei României la Haga. În majoritatea cazurilor, aceste solicitări privesc neplata drepturilor salariale sau plata acestora sub valorile stabilite prin contractele individuale sau colective de muncă, precum şi condiţiile de cazare precare puse la dispoziţie de către angajatori. “Munca la negru este foarte rar întâlnită în Olanda”, precizează Ministerul Muncii.

Irlanda

În anul 2017, au fost semnalate 11 cazuri de încălcare a drepturilor de muncă ale cetăţenilor români. În anul 2018, în atenţia Biroului ataşatului pe probleme de muncă şi sociale au fost aduse 6 cazuri care au vizat 16 cetăţeni români. Aceste cazuri au vizat încălcarea drepturilor salariale, refuzul de a elibera angajatului documente aferente relaţiei de muncă (contracte de muncă, fişe fiscale), oferirea unor condiţii improprii de muncă sau de locuire, sau chiar suspiciuni de exploatare prin muncă.

Franţa

Potrivit Ministerului Muncii, situaţiile cu care se confruntă lucrătorii români în spaţiul francez derivă uneori dintr-o necunoaştere suficientă a drepturilor şi obligaţiilor contractuale, acceptarea de a presta activităţi lucrative fără forme legale, necunoaşterea organismelor responsabile pentru litigiile de muncă şi plata drepturilor salariale restante.

Italia

Datele privind numărul cazurilor de muncă la negru semnalate Biroului ataşatului pe probleme de muncă nu sunt reprezentative pentru formarea unei imagini asupra dimensiunii fenomenului muncii la negru. Cel mai important motiv pentru care muncitorii nu depun plângeri împotriva angajatorului este teama pierderii locului de muncă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Italia (ISTAT) la 31.12.2017, în Italia, erau înregistraţi la autorităţile locale 1.190.091 cetăţeni români rezidenţi, în creştere cu 21.539 (+1,84%) faţă de 01.01.2017.

În continuare, comunitatea românească este principala comunitate străină de pe teritoriul Italiei, reprezentând 23% din totalul străinilor, fiind urmată de comunitatea albaneză 8,5% (440.465 persoane) şi cea marocană 8% (416.531 persoane).

De asemenea, 101.000 de cetăţeni români au rezultat în evidenţele autorităţilor italiene ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar 256.000 de cetăţeni români, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, au rezultat a fi inactivi.

 

Citește și: