Gandul.info
Razvan Tupa
1419 vizualizări 14 sep 2018

“Noi, românii, tindem uneori să credem că învăţăm lucruri bune doar de la străini. Ei bine, ce ziceţi de asta? Fiecare dintre noi cunoaşte cel puţin doi-trei străini care au venit în ţara noastră pentru o săptămână sau o lună şi care s-au îndrăgostit iremediabil de peisajele, bucătăria, tradiţiile sau felul nostru de a fi, ca să nu mai vorbim de cereri în căsătorie şi stabilire în România. Ce-ar fi, dincolo de toate nemulţumirile şi dezbinările noastre, să redescoperim România cu ochii lor? Ce-ar fi să învăţăm din nou s-o iubim, fie şi copiindu-i pe străini?” ne îndeamnă ministrul George Ivaşcu.

Acesta atrage atenţia asupra necesităţii de a iubi locul în care ne-am născut.

“Ca orice român, sunt mândru când o personalitate cu exigenţa şi experienţa de voiaj a Prinţului Charles vorbeşte atât de frumos şi sensibil despre ţara mea şi simte nevoia de a avea o casă aici, pentru a-şi menţine sufletul viu şi sensibil. Însă imediat după, mă loveşte tristeţea faptului că artiştii şi oamenii noştri de cultură, bijutierii de vorbe şi mânuitorii de spirite îşi irosesc de prea multă vreme inimile şi vocabularul doar pe critici, căinări şi imprecaţii. Dacă limba română, limba viselor şi durerilor care ne-au plămădit, nu mai are astăzi cuvinte potrivite pentru iubirea de ţară, poate ar trebui să le traducem din engleză”, spune ministrul Culturii.

Specialiştii vorbesc despre efecte multiple ale exodului, atât în ceea ce priveşte tradiţiile, cât şi a culturii în general.

“Să nu credeţi că, dacă au plecat heterosexuali, se întorc heterosexuali. Ei se întorc cu reflexe şi cu un conţinut profesional conectat la reţelele occidentale similare cu care vor continua să colaboreze. Altfel nu ar însemna decât că nu reuşesc să păstreze legătura cu lumea în care s-au putut forma mai bine decât aici”, spunea Adrian Majuru, într-un interviu, în cadrul campaniei #roMânia.

Iar aşteptările celor care au plecat sunt mari când vine vorba despre sistemul din România. Ei au văzut că totul este posibil peste hotare şi atunci aşteaptă acelaşi lucru acasă.

“O parte semnificativă din migranţi nu au avut de-a face cu instituţiile statului român, nu au avut de-a face cu piaţa de muncă de la noi şi s-au obişnuit cu normele şi practicile din Europa de vest. Aşteptările lor sunt formate în aceste contexte de socializare. Toate acestea în condiţiile în care diferenţa dintre România şi Europa de Vest era enormă şi este încă mare. (...) Ei au parte de o socializare instituţională destul de profesionalizată. Nu este de mirare că migranţii sunt critici faţă de România, pentru că au termeni de comparaţie. Literatura vorbeşte de faptul că migranţii trăiesc şi compară simultan, atât contextul de destinaţie, cât şi contextul de origine”, afirmă sociologul Remus Gabriel Anghel, directorul Centrului pentru studiul comparat al migraţiei din Cluj.

Remus Gabriel Anghel a obţinut titul de doctor în sociologie la Universitatea din Bielefeld, Germania, cu o teză despre statut social şi transnaţionalism în rândul românilor din Europa de Vest.

“Migranţii vor ca lucrurile să se facă şi aici mai repede şi mai bine. Există un paradox actual. Dacă ne uităm la vot, 90% din diaspora optează spre eşichierul dreapta. În mod normal ar trebui să voteze cu stânga, pentru că se duc în ţări mai egalitare şi cu redistribuţie mai mare către populaţia săracă. Dar asta poate să însemne că vor să vadă că se schimbă lucrurile în bine în condiţiile în care PSD-ul a fost asociat cu conservatorism, cu lucruri care nu se schimbă, cu o stare de stagnare. Migranţii au plecat şi din zone cu vot major PSD. Moldova s-a golit literalmente de populaţie. Dintre migranţi nu votează numai cei care au venit din oraşe mari. Se pune astfel şi întrebarea de ce nu mai votează mulţi PSD şi după ce pleacă? O explicaţie posibilă este că devin mult mai critici faţă de autorităţile române şi este normal. Mulţi au trimis toţi banii în ţară, au vrut să îşi deschidă afaceri aici şi au simţit că nu sunt sprijiniţi. Se vede în asistenţa sanitară, în relaţiile de la fisc, în multe instanţe în care migranţii interacţionează cu instituţiile statului român. Migranţii capătă conştientizarea faptului că se pot face mai multe şi vor ca şi instituţiile locale să facă mai mult”, explică sociologul.

Nimeni nu ştie exact câţi români se află peste hotare. Datele oficiale au la bază doar cazurile în care se încheie contracte de muncă legale. Oficial se vorbeşte de 3,5-4 milioane de oameni. Neoficial, numărul este dublu.

În episodul următor al campaniei #roMânia puteţi citi un interviu amplu cu sociologul Remus Gabriel Anghel despre cum s-au succedat valurile de imigranţi români după 1990 şi în ce fel s-au schimbat reflexele culturale din ţară, în funcţie de acest fenomen.

 

Citește și: