Mădălina Drăgoi
753 vizualizări 23 ian 2019

„În zilele noastre consumul este încurajat din toate părţile, marketingul şi publicitatea merg mână în mână să ne convingă să cumpărăm cât mai mult, cât mai divers, să urmărim trenduri, să ţinem pasul cu moda, cu tehnologia, cu noile tendinţe din nutriţie şi sport, să avem cele mai performante maşini, cele mai frumoase case, cele mai luxoase vacanţe şi lista poate continua”, spune psihologul Corina Cerchez.

Psihologul vine cu explicaţii despre ce cauze pot sta în spatele dependenţei de cumpărături.

Singurătatea, o explicaţie

Ca majoritatea rituarilor, cumpărătorul compulsiv, îşi face singur plăcerile, uneori crede că suferă de singurătate şi încearcă să scape de aceasta prin obiectele pe care le achiziţionează.

”Când revine la domiciliu după o sesiune de cumpărături, se află într-o situaţie oarecum ireală, pe care îi este greu să o explice. Este împresurat de pungi, punguţe şi pachete de diverse dimensiuni. Cumpărăturile făcute devin astfel sursa multor culpabilităţi, şi îi sunt de puţine ori de folos, dar, în schimb va fi nevoit să facă faţă dificultăţilor financiare disproporţionate rezultate în urma cumpărării compulsive”, spune Cerchez.

Ascund angoase

Pornind de la conceptele de compulsie, implus şi pulsiune, ne putem gândi că acestea acţionează ca un ansamblu de forţe ce dezvoltă o uriaşă energie care pare să îi motiveze pe cumpărătorii compulsivi, energie cărora, aceştia din urmă, nu îi pot rezista.

”Cumpărăturile compulsive reprezintă simptomul unei angoase, al unui conflict intern sau al unui traumatism. Acest simptom este instalat adânc în fiinţa persoanei şi se face simţit prin tensiuni, stări de rău, anxietate. Toate acestea sunt semnale precursoare ale nevoii de a începe o nouă rundă de cumpărături compulsive”, explică Corina Cerchez.

Citeşte continuarea pe CSID!

Foto: Hepta

Citește și: