Firuta Flutur
46 vizualizări 22 oct 2019

"În raportul din noiembrie 2018 au fost exprimate îngrijorări atât cu privire la activitatea Inspecţiei Judiciare, cât şi cu privire la numirea unei echipe de conducere interimare. De la ultimul raport, activitatea Inspecţiei Judiciare a continuat să suscite îngrijorare din motive similare. Criticile s-au concentrat asupra corelaţiei dintre procedurile disciplinare împotriva magistraţilor şi împotriva directorilor instituţiilor judiciare şi faptul că persoanele în cauză adoptaseră adesea poziţii publice împotriva modificărilor aduse legilor justiţiei", se arată în raportul MCV dat publicităţii marţi.

Oficialii Comisiei Europene arată că o altă problemă a fost că, în cazuri succesive, în mass-media au apărut documente din cadrul unor anchete disciplinare în curs – cu o corelaţie similară între persoanele vizate de aceste anchete şi faptul că acestea criticaseră modificările aduse legilor justiţiei şi Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii nu a organizat niciun concurs pentru numirea unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, deşi mandatul echipei de conducere expirase la sfârşitul lunii august 2018.

"Decizia guvernului de a rezolva situaţia prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind numirea echipei actuale interimare – în loc să lase această atribuţie în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii – nu a făcut decât să alimenteze în continuare motivele de îngrijorare. Prin urmare, raportul din noiembrie 2018 a recomandat numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare. CSM nu a numit o nouă echipă de conducere interimară şi, prin urmare, conducerea a rămas provizorie până la numirea inspectorului-şef în mai 2019. Procedura gestionată de CSM a condus la numirea aceluiaşi inspector-şef, în ciuda multiplelor controverse care au avut loc. La 17 iulie, decizia CSM de validare a candidatului selectat a fost contestată în instanţă", potrivit sursei citate.

Pe plan mai general, se arată în raportul MCV, procedura numirii şefului IJ ridică întrebări cu privire la măsura în care noile dispoziţii ale legilor justiţiei privind numirea conducerii Inspecţiei Judiciare oferă garanţii suficiente şi asigură echilibrul corect între judecători, procurori şi plenul CSM.

Oficialii CE susţin, de asemenea, că în perioada de referinţă s-a înregistrat o creştere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa competentă pentru numeroase procese de corupţie la nivel înalt.

"Guvernul a transmis Curţii Constituţionale două cereri de soluţionare a unor conflicte juridice de natură constituţională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor
de judecată în cauzele penale. În plus, Inspecţia Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva preşedintei sale, iar Secţia pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcţie. Aceste acţiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curţi, iar atunci când preşedinta ICCJ şi-a anunţat intenţia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul", se mai arată în raportul MCV dat publicităţii marţi.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susţinute ale României în reforma sistemului judiciar şi al intensificării luptei împotriva corupţiei. MCV a fost angajament comun al statului român şi al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referinţă aplicabile României.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situaţia „evoluase de aşa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Citește și: