Daniela Timofti
641 vizualizări 9 dec 2018

Reprezentanţii centrului de găzduire Anais declară că, după părăsirea instituţiei, unele femei solicită divorţul şi devin independente, însă, de cele mai multe ori, acestea se întorc la agresori.

“Întoarcerea la agresori se datorează faptului că unele victime nu sunt independente financiar, fie nu au fost lăsate să lucreze niciodată, iar perspectiva de a se întreţine singure pe ele şi copii le sperie, fie nu au studii, nu au calificările necesare şi nu acceptă să facă o muncă necalificată, fie nu cunosc limba - în cazul victimelor de altă naţionalitate, fie din convingere religioasă – în cazul femeilor de origine musulmană”, a declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentantul centrului ANAIS, avocatul Giulia Crişan.

Unele victime cedează ameninţărilor venite din partea agresorilor.

“Unele femei nu sunt capabile emoţional să reziste rugăminţilor agresorului care devine deodată grijuliu, regretă faptele şi promite că nu se va mai întâmpla, altele sunt ameninţate de cele mai multe ori cu faptul că li se vor lua copiii pentru că ele nu au venituri şi nici condiţii locative ca să-i crească”, a mai spus Giulia Crişan.

Victimele violenţei în familie pot beneficia gratuit în cadrul centrului de găzduire de consiliere pentru prevenirea combaterii violenţei domestice, consiliere juridică, consiliere psihologică sau vocaţională.

De asemenea, în cadrul centrului de primire în regim de urgenţă “Casa Invicta”, este oferită găzduire victimelor violenţei în familie. Instituţia activează nonstop, iar angajaţii sunt asistenţi sociali, medici generalişti, psihologi, psihoterapeuţi şi avocaţi, care ajută, gratuit, femeile.

“Are o destinaţie secretă, victimele sunt aduse de agenţii de poliţie. În centru, victimele sunt preluate de un asistent social care evaluează cazul şi dispune admiterea. Primirea se face la orice oră, pe baza evaluării efectuată pe loc de către asistentul social, victima este primită chiar dacă nu are acte de identitate, când este adusă de poliţie”, a mai declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentantul centrului ANAIS, Giulia Crişan.

Nu sunt cerute adeverinţe de venituri, analize medicale, anchete sociale sau alte acte când victima se adresează pentru a fi găzduită.

“Victimele beneficiază gratuit de hrană, lenjerie de pat, lenjerie de corp, produse de igienă, iar când sunt însoţite de bebeluşi primesc lapte praf, biberoane şi obiecte de îngrijire sau de îmbrăcăminte pentru aceştia şi decontarea serviciilor de transport”, potrivit sursei citate.

Durata de găzduire este în medie de 14 zile după care victimele fie sunt reintegrate în domiciliu în baza ordinului de protecţie prin care a fost evacuat agresorul, fie sunt direcţionate către alte centre cu durată mai mare de găzduire.

În 2017, Asociaţia a acordat servicii de consiliere şi/sau găzduire pentru 450 victime, iar în 2018, până în luna noiembrie, pentru 420 de victime.

Specialiştii recomandă victimelor să sune la 112 pentru a semnala faptul că au fost agresate, ca ulterior să poate intra în posesia ordinului de protecţie.

“Există în legislaţie şi ordinul de protecţie provizoriu care poate fi dat pe loc de un poliţist pe baza unui chestionar de evaluare a riscului şi, dacă este o situaţie de risc ridicat, poliţistul poate imediat să evacueze agresorul din domiciliu comun, chiar dacă este proprietatea agresorului şi îi poate impune să păstreze o distanţă de 200 de metri faţă de victimă şi copiii acesteia”, a spus, pentru MEDIAFAX, directorul Centrului Filia, Andreea Braga.

Andreea Braga spune că ordinul de protecţie poate fi acordat pe o perioadă de cinci zile, timp în care agresorul este scos din locuinţă, iar dosarul e trimis de poliţist către un procuror care confirmă sau infirmă ordinul de protecţie provizoriu.

“Acest dosar pleacă la instanţă, iar un judecător poate dispune un ordin de protecţie de până la şase luni. Este bine ca victima să aibă nişte dovezi pe care să le prezinte la dosar, adică o scrisoare medicală care să ateste că s-a întâmplat un act de violenţă şi e bine să demonstreze printr-un act medical”, a mai declarat Andreea Braga.

Reprezentantul centrului FILIA precizează că un certificat medico-legal poate fi scos la orice unitate medicală legală şi costă 38 de lei. De asemenea, este recomandat ca victima să aibă şi alte tipuri de probe cum ar fi mesaje, înregistrări audio sau scrisori prin care să demonstreze că a existat un comportament violent asupra ei.

Psihologii declară că femeile abuzate de parteneri rămân cu aceştia şi apoi încearcă să convingă oamenii din jur că au o viaţă frumoasă şi o relaţie reuşită.

“Sunt situaţii în care femeia încercă să-şi salveze imaginea socială refuzând să arate drama pe care o trăieşte. Confortul material şi luxul, de asemenea, pot fi obţinute la preţul unei vieţi pline de agresiune. (...) Femeia ajunge la o dependenţă patologică de abuzatorul ei fără să poată să accepte posibilitatea de a ieşi din relaţie”, a precizat, pentru MEDIAFAX, psihologul Keren Rosner.

Psihologul mai spune că abuzurile au devenit ceva normal pentru unele familii din România.

“Multe femei privesc ca expresie a normalităţii dacă bărbatul se comportă agresiv şi suportă cu resemnare acte de violenţă şi devalorizare publică. Pentru a-şi recâştiga forţa de a acţiona, ea ar trebui întâi să aibă o înţelegere corectă asupra faptelor. Această detaşare însă este greu de obţinut dacă ea rămâne în acel mediu în care va rămâne subjugată de frică, incertitudine şi valoare neapreciată”, a explicat psihologul.

Atât numărul faptelor de violenţă domestică cât şi ordinele de protecţie emise de către autorităţi au crescut în 2018 faţă de anul precedent, arată autorităţile, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să reclame agresiunile la poliţie. 

10% din totalul agresiunilor care au loc între membrii familiilor au fost sesizate în Capitală, reiese din datele statistice ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, care scot în evidenţă un trend ascendent al faptelor de violenţă domestică.

"Referitor la violenţa domestică, în anul 2017, numărul de fapte penale sesizate în domeniul de referinţă a fost de 36.245, dintre acestea 3.794 au fost săvârşite în municipiul Bucureşti. În primele 10 luni din 2018, la nivel naţional au fost sesizate 32.696 de infracţiuni, 3.424 dintre acestea fiind comise în municipiul Bucureşti. Din analiza datelor statistice existente la nivelul Poliţiei Române, rezultă că acest gen de infracţiuni înregistrează un trend ascendent, respectiv de la 35.202 fapte penale în 2016 la 36.245 în anul 2017, procentual fiind înregistrată o creştere de aproximativ 3%", se arată în comunicatul remis agenţiei de presă MEDIAFAX.

Creşterea este pusă pe seama faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să sesizeze poliţia când au de suferit de pe urma unor agresiuni. Totodată, în anul 2018, s-a constatat o creştere a numărului de ameninţări pe care victimele au ales să le aducă la cunoştinţa autorităţilor.

"Avem un trend constant, dacă pot să spun aşa, dar am studiat fenomenul şi vedem că spre deosebire de anul trecut, avem o scădere cu 10 la sută la infracţiunile cu mare violenţă şi avem totuşi o creştere de 13 la sută la infracţiunile de ameninţare. Ce înseamnă acest lucru, victimele au învăţat că de la prima vorbă urâtă, de la prima ameninţare, de la prima jignire trebuie să reclame. Nu mai aşteaptă prima palmă sau să fie bătute în mod constant", a explicat, pentru MEDIAFAX, comisar şef Ramona Dabija, din cadrul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii al Poliţiei Române.

Agresiunile fizice şi ameninţările care au loc între membrii unei familii pornesc de cele mai multe ori pe fondul consumului de alcool, explică reprezentanţii Poliţiei Române, dar şi din pricina lipsurilor materiale. Agresorii care ajung să comită fapte cu violenţă au un comportament violent şi în viaţa de zi cu zi astfel încât, spun oamenii legii, nu există nicio siguranţă că nu vor ajunge să apeleze la aceleaşi metode când apar divergenţe în familie.

"Din studiile noastre, violenţa domestică are loc pe fondul consumului de alcool, pe fondul lipsurilor şi trebuie să ştim că în general agresorii au în spate un comportament neadecvat în societate. El nu apare peste noapte, el a dat nişte semne în societate, poate că victimele nu l-au văzut, dar nu este normal ca într-o famiie să jigneşti să vorbeşti urât şi să accepţi o palmă. Avem în statistici şi victime bărbaţi, şi copii, ne gândim în general la tot ce implică familia şi fraţi şi părinţi cu copii. În astfel de cazuri, putem recomanda în primul rând ca posibilele victime să nu accepte să fie tratate sub demnitatea lor, fiecare om este important, fiecare om are demnitatea lui. Să nu acceptăm şi asta transmitem şi tinerilor, să nu luăm în derâdere o vorbă urâtă. O vorbă urâtă spusă astăzi şi acceptată, o jignire mâine se poate transforma în ceva mult mai grav", a declarat comisar şef Ramona Dabija.
Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect prin care dă posibilitatea poliţiştilor să instituie ordine de protecţie provizorii pentru o perioadă de cinci zile în cazul în care sesizează sau li se aduc la cunoştinţă fapte de violenţă domestică, cât şi modelul formularului de ordin provizoriu şi instrucţiunile prin care acesta poate fi obţinut. În situaţia unui caz de violenţă domestică, poliţistul va urma să folosească un formular tip de evaluare a riscului în baza unei metodologii de utilizare a acestuia astfel încât, se arată în raportul proiectului, să fie stabilite criterii obiective pentru aprecierea gradului de risc asupra vieţii, integrităţii fizice ori libertăţii unei persoane, victimă a violenţei domestice, astfel încât să fie eliminat pe cât posibil subiectivismul inerent unui astfel de demers. Formularul cuprinde mai multe întrebări printre care: "Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?; În urma acestui incident aţi suferit leziuni?; Agresorul/agresoarea are probleme cu consumul de alcool?;", iar clasificarea riscului asupra victimei are două variante, respectiv există risc iminent sau nu există risc iminent. Pentru ca ordinul de protecţie să poată fi emis, va trebui ca întrebările din formular să conducă la concluzia că există un risc iminent, iar, pentru aceasta, persoana vătămată va trebui să răspundă cu DA la întrebările "Agresorul/agresoarea a încercat vreodată să vă ucidă?" şi " Vă este teamă de viitoare agresiuni sau violenţe asupra dumneavoastră sau a altor membrii de familie? " sau cu DA în şase rânduri la întrebările aflate între punctele 8 şi 21 din chestionarul care cuprinde un total de 21 de întrebări.

Poliţiştii pot interveni în cazurile de violenţă domestică în baza unor sesizări venite din partea unor persoane care au participat într-un fel sau altul într-un eveniment cu violenţă sau ca urmare a sesizărilor venite din partea unor martori neimplicaţi, dar care au asistat la un episod de violenţă domestică. Totodată poliţiştii pot fi sesizaţi prin 112, în scris dar pot interveni şi sesizându-se din oficiu.

În anul 2018, arată reprezentanţii IGPR, au fost emise cu 30% mai multe ordine de protecţie faţă de anul anterior ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe persoane au ales să reclame agresiunile la care au fost supuse.

"Dacă ar fi să comparăm numărul ordinelor de protecţie care au fost emise în aceste 10 luni ale anului 2018 faţă de anul 2017 putem spune că sunt cu 30 la sută mai multe ceea este un număr foarte mare, înseamnă că femeile au început să capete încredere în instituţiile statului şi că cer acest ordin de protecţie şi iau măsuri împotriva agresorului. Le explicăm în general femeilor pe care le întâlnim că violenţa în familie este un fenomem ciclic şi nu ar trebui cumva să creadă că agresorul după o palmă sau după un cuvânt sau după o jignire se va schimba automat. Nu, va trece o perioadă şi el va repeta acel act de agresiune, de aceea este mai bine să se ia măsuri la început de la primele violenţe să nu se ajungă la infracţiuni foarte grave", a declarat Angela Chirvăsuţă, comisar şef de poliţie în cadrul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.

 

Citește și: