66 vizualizări 17 ian 2020

Horodniceanu a spus, la interviul susţin la Ministerul Justiţiei, penmtru funcţia de şef al DIICOT, că în România este necesară o analiză naţională a riscurilor pe crima organizată, care ar permite pe viitor crearea unei strategii şi o prognoză privind dezvoltarea crimei organizate.

„Din 2007 şi până în prezent România nu a mai avut o strategie pentru combaterea criminalităţii organizate. Strategiile sectoriale care există totuşi în perioada aceasta, pentru că s-au mai realizat şi planurile de strategie care au urmat acestor strategii, din punctul meu de vedere sunt nesatisfăcătoare. DIICOT-ul nu a fost consultat în aproape nici una dintre ele”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Procurorul spune că România ar trebui să înveţe din lecţiile altor state la capitolul combaterii crimei organizate. El a dat exemplul Italiei şi a citat din cartea „La mafia uccide d'estate”, scrisă de fostul ministru italian de Justiţie Angelino Alfano.

„În care arată modul în care a acţionat statul italian iniţial, nerecuperând produsul infracţional de la grupările mafiote, a dus la rafinarea şi găsirea de noi modalităţi şi a investi banii în afaceri curate. Au pierdut foarte multe tempouri pe care şi noi le pierdem în momentul de faţă. Iar statul, aşa cum spune exact «Statul devine prizonierul crimei organizate». El este sicilian şi se referea la crima organziata din sudul Italiei. E o lecţie învăţată am putea să ardem etape şi să nu aşteptăm să se întâmple şi la noi chiar toate lucrurile alea ca să putem să reacţionă”, a menţionat candidatul la şefia DIICOT.

Procurorul a vorbit şi despre vulnerabilităţile DIICOT.

„Aspecte de abordare strategică, cel mai iportant fiind caracterul eterogen caracterizat de viziuni parţiale şi nesicronizate ale sistemului naţional de combatere a criminalităţii orgabnizate, lipsa unei analize naşionale de riscuri şi ameninţări, unitatea de investigaţii financiare subdeminsionată şi neaflânduse ân interiorul DIICOT, ci la poliţie, chestiuni legislative începând cu modificările legilor justiţiei, lipsa unei definiţii clare a produselor cu efect psiho-activ, anonimizarea coletelor care intră în ţară, regelmentările interne ale Ministerului Public, în special ordine ale procurorului general, cooperarea interinstituţională şi contribuţiile furnizorilor de produse de informaţii prelucrate şi în special lipsa unui corp de poliţie judiciară propriu, lipsa aplicaţiilor de decriptare” a enumărat Horodniceanu.

Vineri, la sediul Ministerului Justiţiei, au fost audiaţi cei cinci candidaţi care aspiră la funcţia de şef al DIICOT. Este vorba despre Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Interviurile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public au început marţi. Astfel, în faţa comisiei au ajuns, marţi şi miercuri, candidaţii pentru fotoliul de şef al Parchetului General. Joi a fost rândul celor care vor să fie şefi peste parchetul anticorupţie, iar vineri s-au prezentat procurorii care vor să conducă DIICOT.

 

Citește și: