Raluca Lazaroi
1697 vizualizări 3 iul 2019

UPDATE 19:00 Care sunt dosarele de la Înalta Curte vizate de decizia CCR privind completurile specializate

 Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condamnaţi în primă instanţă până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, vor fi rejudecate, a decis Curtea Constituţională. Unul dintre cei vizaţi de decizie e şi Darius Vâlcov.

Citeşte continuarea...

UPDATE 18:27 Rădulescu: Cine sunt cei care au făcut presiuni asupra judecătorilor CCR? 

Cătălin Rădulescu s-a întrebat, pe Facebook, cine sunt cei care au făcut presiuni asupra judecătorilor CCR ca să amâne pronunţarea pe conflictul Parlament-ÎCCJ. Deputatul PSD s-a mai întrebat dacă nu cumva Klaus Iohannis sau serviciile secrete au stat în spatele condamnării lui Liviu Dragnea.
Citeşte continuarea...

UPDATE 18:03 Petre Lăzăroiu: Nu am nicio îndoială că această condamnare a lui Dragnea a fost una politică

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a declarat că în cazul lui Liviu Dragnea a fost vorba despre o condamnare politică, precizând că magistraţii Curţii au amânat în mai multe rânduri decizia legată de conflictul dintre Parlament şi ÎCCJ din cauza presiunilor.

Citeşte continuarea...

UPDATE 17:49 Avocatul Neacşu: Pentru cei condamnaţi definitiv, în momentul de faţă, decizia CCR nu va produce niciun efect

Avocatul Adrian Toni Neacşu a declarat, pentru MEDIAFAX, că decizia Curţii Constituţionale privind completurile specializate nu va produce absolut niciun efect pentru cei care au fost condamnaţi definitiv în momentul de faţă.

Citeşte continuarea...

Ştirea iniţială:

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curţii Constituţionale, au spus surse oficiale, pentru MEDIAFAX.

Prin urmare, magistraţii CCR au constatat că a existat conflict juridic de natura între Parlament şi ICCJ generat de neconstituirea completelor specializate

Astfel, cauzele care nu au sentinţe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5, au precizat sursele citate.

Curtea Constituţională a României a dezbătut miercuri sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

Sesizarea a fost amânată în mai multe rânduri de către judecătorii Curţii.

Avocaţii lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.

Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanţa supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

De cealaltă parte, preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acţiunea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuţiile de către preşedintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Zegrean: CCR s-a pronunţat într-o situaţie în care nu era conflict de natură constituţională

Augustin Zegrean a declarat că CCR a pronunţat o decizie într-o situaţie care nu era un conflict de natură constituţională şi, ca urmare a acestei hotărâri, toţi cei care au fost arestaţi în urma deciziilor completelor de 3 judecători vor fi puşi în libertate.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zăgrean, a declarat, corespondentului Mediafax, că şi de această dată Curtea Constituţională a pronunţat o decizie într-o situaţie în care nu ar exista un conflict de natură constituţională între Justiţie şi Parlament. Ca şi consecinţă a acestei hotărâri, fostul preşedinte al CCR spune că toate deciziile luate de completele de trei judecători din 2012 şi până acum vor fi rejudecate şi că toţi cei arestaţi vor fi puşi în libertate.

„Eu cred că şi de această dată Curtea Constituţională a pronunţat o decizie într-o situaţie în care nu era conflict juridic de natură constituţională. Nu întotdeauna când judecătorul nu respectă legea ne aflăm într-un conflict între Justiţie şi Parlament pentru că sunt căi de atac şi se poate apela la ele. Consecinţele vor fi aceleaşi ca şi data la care s-a pronunţat conflictul în privinţa completelor de 5 judecători - adică toţi cei care sunt în executarea pedepsei vor fi puşi în libertate, iar cei care încă nu au fost judecaţi se vor schimba completele şi vor alcătui completele după dorinţa celor care au formulat această sesizare… Şi, dacă nu va fi constatată împlinirea termenelor de prescripţie, vor fi din nou condamnaţi sau nu vor mai fi condamnaţi pentru că noul complet va aplica altfel legea. Practic se ia de la capăt tot ce s-a judecat din 2012 încoace de Înalta Curte în completul de 3 judecători”, a declarat, pentru Mediafax, Augustin Zegrean.

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” şi 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curţii Constituţionale, au spus surse oficiale, pentru Mediafax.

Prin urmare, magistraţii CCR au constatat că a existat conflict juridic de natura între Parlament şi ICCJ generat de neconstituirea completelor specializate

Astfel, cauzele care nu au sentinţe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5, au precizat sursele citate.

CCR explică ce se întâmplă cu dosarele de pe rolul ÎCCJ, după decizia privind completurile de 3

Curtea Constituţională precizează, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, Mediafax.

Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Foto: Mediafax Foto

 

Citește și: