Nicolae Oprea
252 vizualizări 15 oct 2019

Judecătorii vor să trimită la CJUE patru întrebări în urma cărora vor să verifice, printre altele, dacă decizia Curţii Constituţionale pe completurile specializate încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, respectiv Directiva 2015/849 a Parlamentului European.

A doua întrebare către Curţii de Justiţie a UE se referă la art. 2 din Tratatul privind UE şi la art. 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale ale UE. Întrebarea este dacă acestea trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti „a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)”.

O altă întrebare cu care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vrea să sesizeze CJUE este aceea dacă „aplicarea prioritară a dreptului UE trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a ÎCCJ, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată, timp de 16 ani”.

Întrebarea a patra a Instanţei supreme către CJUE este: „Conform art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?”.

Pentru a sesiza însă Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, este necesar ca toată părţile din dosar să vină cu un punct de vedere astfel că întrebările au fost date şi avocaţilor, pentru a-şi pregăti apărarea, iar un nou termen a fost stabilit pentru data de 17 octombrie.

Adrian Georgescu, avocatul fostului ministru Darius Vâlcov, a declarat, marţi, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost prezent la termenul stabilit de instanţă după motivarea CCR pe completurile de trei judecători, că speră într-o soluţie favorabilă clientului său, deşi este convins că în rejudecare, completul poate da orice soluţie.

„Rejudecarea se reia de la zero. Avem şi un apel al Parchetului, care odată ce va fi admis (...) nu poate să nu pună în discuţie o astfel de ipoteză (de a cere o pedeapsă mai mare – n.r.). (...) Completul de la fond, în rejudecare, are posibilitatea să dea orice soluţie. Ipotetic, teoretic, este posibil să dea şi o pedeapsă mai mare, în condiţiile în care odată cu apelul lui Vâlcov a fost declarat şi un apel al Parchetului, care se va admite, probabil, pe motivul de nulitate absolută. Practic, reluăm de la zero cu totul şi nu este ţinut completul de fond de acest principiu, de a nu-i agrava situaţia, pentru că nu ne aflăm doar în propriul apel”, a explicat Georgescu.

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituţională a stabilit că există un conflict între Parlament şi ÎCCJ şi a anunţat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.

Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.

 

Citește și: