9 vizualizări 9 ian 2020

În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media - fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram - înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.

Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 de dolari, în Polonia, de 349.793 de dolari, iar în Statele Unite, de 12,9 de milioane dolari. O oră de cădere totală a Internetului înseamnă pagube de 303 milioane de dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.

În întreaga lume, impactul căderii Internetului pentru o oră ar fi de 2,142 de miliarde de dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.

Un raport care examinează întreruperile parţiale şi totale în 122 de ţări a fost publicat de firma de cercetare internet Top10VPN. "În termeni economici, întreruperile nu afectează doar economia formală, ci şi cea informală, în special în ţările mai puţin dezvoltate. De asemenea, pot exista daune de durată, odată cu pierderea încrederii investitorilor şi a afectării dezvoltării, ceea ce face ca estimările noastre să fie conservatoare", spun cercetătorii Samuel Woodhams şi Simon Migliano. "În ceea ce priveşte drepturile omului, aceste opriri au un impact clar asupra libertăţii de exprimare a cetăţenilor şi a dreptului la informare şi pot duce chiar la o creştere a violenţei". Studiul pune accent pe întreruprile cauzate de acţiunile deliberate ale guvernelor, acţiuni menite să limiteze liberatea de exprimare sau de comunicare.

Întreruperile de pe Internet erau rare - rezultatul unor accidente care afectau cablurilor submarine de comunicaţii mai des decât activitatea intenţionată a guvernului - dar cele din urmă au devenit din ce în ce mai frecvente. În ultimii cinci ani, numărul de opriri de Internet din întreaga lume a crescut exponenţial, mai ales cele impuse de guverne pentru a controla tulburările şi protestele. Potrivit Freedom House, începând cu anul trecut aproape jumătate din populaţia lumii locuieşte într-o ţară „în care autorităţile au deconectat Internetul sau reţelele mobile, adesea din motive politice”.

 

Citește și: