Oana Despa
166 vizualizări 24 mai 2018

Procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au extins, joi, în dosarul Revoluţiei, acuzaţiile, pentru infracţiuni contra umanităţii, faţă de Petre Roman, la data săvârşirii faptelor membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi, începând cu 26 decembrie 1989, numit oficial premier al Guvernului României.

Procurorii spun că fostul premier a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist.

"Suspectul Roman Petre a fost încă de la înfiinţarea CFSN unul dintre factorii importanţi de decizie ai acestui organism, iar în această calitate, la fel ca suspecţii Iliescu Ion şi Voiculescu Gelu Voican, a acceptat şi oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist. Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante", arată Parchetul General, într-un comunicat de presă.

Procurorii acuză că aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”.

Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile.

"Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecinţe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)", mai arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat, joi dimineaţă, la Parchetul General, în dosarul Revoluţiei, pentru a fi înştiinţat în legătură cu extinderea urmăririi penale.

"Se trage asupra noastră. Din cei 81 care ne aflau, sunt masacraţi 39. Eu scap cu viaţă, Dumnezeu mă ţine în viaţă, că altfel nu pot să găsesc o altfel de explicaţie şi după 24 de ore, aş face parte dintr-un grup, care complotează, se formează cu scopul de a fi ucişi sute de români pentru a prelua puterea. Este absurd şi grotesc. Nu îmi amintesc să fi făcut parte din vreun grup. CFSN-ul a fost un lucru care s-a constituit ad-hoc. Erau acolo, aţi văzut, şi Doinea Cornea, şi Andrei Pleşu, şi Ana Blandiana şi mulţi alţii. Au avut vreo legătură cu treaba asta? Nu! Prima dată când se constituie CFSN-ul a fost în 27 decembrie. Până în decembrie 1989, am fost 20 de ani profesori universitar la Politehnică, am depus o muncă de cercetare ştiinţifică la un înalt nivel, nu am făcut parte din niciun fel de organizaţie PCR, de birou, de comitet de partid cum se numea şi dintr-o dată eu visez la nu ştiu ce putere politică. Este absurd, este grotesc. Nu se poate aşa ceva (...) Nu eram în niciun fel de grup, puterea nu fusese preluată de nimeni. Prima dată când eu am intr-adevăr putere este în 27 decembrie când în în prima şedinţă a CFSN, când vin toţi membrii, eu sunt numit prim-ministru", a declarat Petre Roman, la ieşirea din Parchetul General.

Fostul premier Petre Roman s-a prezentat joi dimineaţă, la sediul Parchetului General, unde a fost citat în dosarul Revoluţiei. Preşedintele României a încuviinţat, în aprilie, cererea parchetului de urmărire penală în cazul său şi al lui Ion Iliescu.

La intrarea în sediul Parchetului General, Petre Roman nu a dorit să facă nicio declaraţie.

Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în cazul lui Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (din 22 decembrie 1989), a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluţiei.

Petre Roman, a declarat atunci, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.

În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.

Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie '89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, şi succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr.

Astfel, până la execuţia celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.

Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.

Citește și: