Biro ATTILA
65203 vizualizări 15 ian 2014

Preşedintele CSM a anunţat că legislaţia privind modul în care sunt compuse completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă, cele care pronunţă sentinţele definitive în marile dosare de corupţie, va fi modificată. O comisie a CSM lucreză la modificarea legii 304/2004 privind statutul magistratului care prevede cum sunt alese completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă. Preşedintele comisiei a declarat pentru gândul că el personal susţine menţinerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Anul trecut, în iunie, Ministerul Justiţiei a propus desfiinţarea completurilor de cinci, cele care l-au condamnat pe Adrian Năstase.

Dezbaterea legată de completurile de cinci judecători a revenit în spaţiul public după cea de a doua condamnare definitivă a lui Adrian Năstase la patru ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Însuşi Năstase a acuzat cele două completuri de cinci de la Curtea Supremă. ”Nu consider că cele două completuri de recurs de la ICCJ, conduse de judecătorii cenzuraţi de Băsescu (vă aduceţi aminte de refuzul său de a o numi ca preşedintă a ICCJ pe judecătoarea Bărbulescu?) pot fi identificate cu 'justiţia din România'. Ele reprezintă, din păcate, justiţia politică a lui Băsescu, un instrument de luptă, sub aparenţa justiţiei, împotriva adversarilor politici”, a precizat Năstase pe bloc într-o postare rececentă.

De altfel, pe parcursul proceselor sale, Năstase a militat public pentru revenirea la celebrele completuri de 9 judecători din care făceau parte şi judecători de la secţiile civile şi comerciale alături de judecătorii de la secţia penală a Curţii Supreme.

Într-o conferinţă de presă, noul preşedinte al CSM, Adrian Bordea, a fost întrebat dacă are în ”vedere modificarea legii 202/2010 privind completurile de 5 judecatori pentru că se ridică probleme foarte mari sau semne de întrebare cu privire la imparţialitate, la repartizarea aleatorie a dosarelor”. Răspunzând la această întrebare, Bordea declara că în acest moment ”caută soluţii” pentru completurile de cinci judecători. Şeful CSM nu a explicat, însă, care ar fi aceste soluţii. Contactat de gândul, preşedintele CSM Adrian Bordea a explicat că o comisie a consiliului analizează subiectul şi că ”îndată ce concluziile comisiei vor fi cristalizate, ele vor fi publicate”.

Bordea nemulţumit că la ICCJ sunt doar două complete de cinci

Prezent la şedinţa de miercuri 15 ianuarie a secţiei de judecători a CSM, Bordea a fost chestionat faţă de modificările ce vizează compunerea completurilor de cinci de la Curtea Supremă. Bordea a explicat că ”legea este perfectibilă” în privinţa completurilor de cinci. Bordea a lăsat să se înţeleagă faptul că una dintre probleme ar fi existenţa a numai două completuri de cinci judecători. ”Nu, n-am spus de imparţialitate, am spus numai de repartizare aleatorie pentru că, într-adevăr, în momentul în care ai două completuri sau pică la unul sau pică la celălalt dosarul”, a precizat Bordea

Este vorba de comisia 1 a CSM condusă de judecătorul Mircea Aron, membru al CSM. Contactat de gândul, judecătorul a explicat că, într-adevăr, comisia are în analiză legile de funcţionare ale sistemului judiciar - legea 303/2004 privind statutul magistratului, 304/2004 privind organizarea judiciară. Legea 304/2004 este cea care face referire la compunerea completurilor de cinci judecători de la Curtea Supremă.

”Va exista o discuţie şi pe marginea completurilor de cinci. Noi îi vom întreba pe colegii de la Curtea Supremă, dar cred că vor dori ca sistemul actual să fie păstrat. Sigur că au apărut discuţii în spaţiul public despre cine conduce aceste completuri, adică preşedintele şi vicepreşedintele ICCJ sau dacă completurile de cinci să fie conduse de un alt judecător. Nu cred, însă, că vor dori colegii să se renunţe la completele de trei respectiv cinci”, a explicat judecătorul Mircea Aron. În opinia sa sistemul actual adică judecare pe fond de un complet de trei şi în recurs la completul de cinci este adecvat. Judecătorul a precizat că dezbaterile pe modificările legate de legea 304 ar putea fi terminate în toamna acestui an.

Completurile de cinci judecători au ajuns în atenţia publicului după intrarea în vigoare a legii Micii Reforme prin care procesele penale care se judecă pe fond, adică încep la Curtea Supremă se judecă în recurs de un complet de cinci judecători ai secţiei penale. Până atunci procesele precum cel al lui Adrian Năstase erau judecate de un complet de 9 judecători, dar care nu făceau parte exclusiv din secţia penală. Astfel se ajungea la situaţia în care un dosar penal era judecat de judecători de la secţia civilă care nu erau specialişti în drept penal. Completul de cinci judecători a devenit spaima politicienilor, în special după condamnările lui Năstase, Cătălin Voicu, Decebal Traian Remeş, etc.

Ministerul Justiţiei a propus eliminarea completurilor de cinci

În iunie 2013, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a fost la un pas să desfiinţeze completurile de cinci judecători. Mai precis, Comisia Juridică a dezbătut o serie de modificări la Codul de Procedură Penală. În Senat, s-a hotărât că de la 1 februarie 2014, la Curtea Supremă vor funcţiona mai multe completuri de cinci judecători, alese prin tragere la sorţi. La finalul anului trecut, Curtea Supremă a hotărât că pentru 2014 vor funcţiona două completuri de de cinci judecători unul condus de Livia Stanciu (preşedintele ICCJ), celălalt condus de Ionuţ Matei (vicepreşedintele instanţei).

După dezbaterile din Senat, la Camera Deputaţilor, preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu a explicat pe 25 iunie de ce e nevoie de completurile de cinci judecători, că vor fi alese prin tragere de sorţi şi că pe noul Cod de Procedură pot exista chiar şi mai mult de două astfel de completuri dar că decizia este a Curţii Supreme. Potrivit înregistrărilor sedinţei din 25 iunie 2013, membri comisiei păreau de acord cu această soluţie.

Pe 26 iunie, dezbaterile din Comisia Juridică au fost reluate. De acestă dată însă Ministerul Justiţiei a promovat pe ultima sută de metri un amendament prin care susţinea că la Curtea Supremă procesele pe fond să fie judecate de un judecător iar în recurs de un complet de trei judecători. Cu alte cuvinte se eliminau completurile de cinci judecători.

Propunerea MJ a fost susţinută de către deputatul PPDD, Luminiţa Adam. ”Nu cred că la ICCJ dosarele trebuie să mai fie judecate de completuri de trei judecători şi de cinci. Acolo ajung cauze care judecă şi la judecătorie. Nu înţeleg de ce trebuie să fie completuri de 3 şi de 5. Cum pot să judece mai bine trei sau cinci judecători faţă de unul sau completurile de trei”, a precizat în iunie 2013, deputatul PPDD. Teodor Nicolescu, deputat PNL şi secretar general al Comisiei Juridice a precizat că partidul său suţine completurile de cinci la Curtea Supremă. ”Credem că e o soluţie corectă ca la ICCJ dosarele să fie judecate în complet de cinci”, a explicat Nicolescu.

Amendamentul Ministerului Justiţiei a fost însă votat de comisie. După o jumătate de oră, membrii comisiei au revenit. Bogdan Ciucă, deputat PC şi preşedinte al comisiei a propus eliminarea amendamentului adoptat şi revenirea la forma iniţială. Astfel că în Noul Cod de Procedură Penală sunt prevăzute completurile de cinci judecători.

Citește și: