Vasile Magradean
Carmen Dumitrescu Rusan
Ilinca Nazarie
Petre Mazilu
109 vizualizări 17 oct 2019

Romana Chişu, profesor în învăţământul preuniversitar clujean, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că responsabilitatea viitorului ministru al Educaţiei este foarte mare, deoarece sistemul educaţional implică aproape 3,8 milioane de elevi, studenţi şi profesori.

„Un ministru al Educaţiei într-un guvern minoritar, de tranziţie, nu poate promova o reformă reală, în schimb, prin simple ordine de ministru, poate da impulsuri pozitive în sistem şi poate corecta erorile predecesorilor săi. Concret, cel puţin în învăţământul preuniversitar, cred că viitorul ministru ar fi bine să solicite, printr-un chestionar online, de tip grilă, opinia tuturor profesorilor cu privire la starea actuală a învăţământului românesc. Completarea chestionarului să fie obligatorie pentru toţi profesorii! În acest fel, în doar câteva zile, ministrul ar avea la dispoziţie meta-date pe care le poate utiliza imediat în activitatea sa”, a spus Chişu.

Potrivit acesteia, dacă ar pune întrebările potrivite, ministrul ar afla, printre altele, că programele şcolare sunt supraîncărcate, că manualele şcolare (alternative) sunt mediocre, că elevii au prea multe ore de cursuri pe săptămână, că există foarte puţine softuri educaţionale, că profesorii sunt împovăraţi cu sarcini administrative, că unele direcţiuni şi consilii de administraţie sunt politizate, că elevii fac meditaţii încă din ciclul primar sau că lipsesc dotări de bază în multe şcoli.

„Cred că o primă măsură pe care ministrul Educaţiei o poate lua este modificarea structurii anului şcolar viitor astfel încât şcoala să înceapă, pentru elevi, în 15 septembrie. Când spun asta am în vedere faptul că majoritatea profesorilor revin din concedii la 1 septembrie şi au nevoie de mai mult de o săptămână pentru pregătirea noului an şcolar: fac planificări, participă la şedinţe şi consfătuiri, realizează orarul, decorează clasele, consultă manualele şi auxiliarele”, a subliniat Romana Chişu.

Aceasta crede că o schimbare reală şi profundă în educaţie nu poate fi făcută de un simplu ministru, ci trebuie asumată politic, de toate partidele, având la bază o viziune modernă, gândită de profesionişti.

„Politicienii nu se pricep la educaţie. În acest moment, sistemul funcţionează din inerţie. Este greoi, birocratic şi ineficient. Orice reformă trebuie gândită de profesioniştii din Educaţie. Numai ei sunt capabili să construiască o şcoală pentru viitor, frumoasă şi interesantă pentru elevi şi profesori, deopotrivă”, a conchis profesorul clujean.

Antoaneta Luchian, profesor de muzică în Iaşi, susţine că noul ministru al Educaţiei ar trebui să aibă în vedere ca în următorii cinci ani să nu se mai facă nicio schimbare majoră în sistem şi să fie eliminată ponderea de 20% a mediei anilor de studii din cea a Evaluării Naţionale.

În opinia profesorului de muzică din Iaşi, e nevoie de coerenţă între documentele legislative şi stabilirea unei perioade de minimum 5 ani în care să nu se mai realizeze nici o schimbare majoră, scoaterea ponderei de 20% a mediei anilor de studiu din media Evaluării Naţionale, examene naţionale diferenţiate pentru elevii cu cerinţe speciale, care învaţă după programe adaptate, suplimentarea personalului de sprijin pentru copii cu cerinţe speciale şi formarea iniţială a profesorilor să fie însoţită obligatoriu de minim 2 ani de asistenţă/mentorat. Fără acest stagiu profesorii să nu aiba voie să participe la examenul de titularizare.

Profesorul de Limba română Ofelia Burtea de la Colegiul Naţional Carol I din Craiova crede că prima schimbare ar trebui să vizeze profesorii, care să nu mai aibă dreptul să mai facă schimburi de catedre.

„În primul rând să nu se mai facă titularizări prin transfer şi mai ales prin schimb de catedre. S-a ajuns ca profesorii să se înţeleagă între ei şi să facă schimb de locuri de muncă. De obicei, profesorii care se apropie de pensie şi sunt în colegii din Craiova cedează locul unor altor colegi care vin din diverse şcoli, fără să aibă rezultate şi fără să mai fie testaţi. În acest fel, şcolile performante până acum nu mai au posturi pentru concursul naţional. Şi suntem în situaţia în care prin aceste schimburi, unii profesori care ajung în colegii de tradiţie nu pot face faţă cerinţelor de la clasă. Este o demenţă. Acest schimb nu există în nici un domeniu de activitate. Ce ar fi ca un medic dintr-un spital să poată aduce un alt coleg din altă parte în locul lui. Sau un avocat sau un procuror, ori un judecător. Angajarea profesorilor trebuie să se facă pe bază de concurs naţional de competenţe, aşa cum am dat şi eu acum mulţi ani. La noi în ţară a fost doar doi ani. Acest concurs a fost toxic pentru partide şi s-a scos", a spus Ofelia Burtea.

O altă schimbare necesară, în viziunea cadrului didactic, ar fi organizarea unor concursuri reale pentru posturile de directori de şcoli, în care să nu fie întrebări de genul „câte coarne are un bou?”. Dascălul craiovean spune că prioritate trebuie să aibă şi reactualizarea curriculei, dar şi schimbarea criteriilor în baza cărora se acordă gradaţiile de merit.

Profesorul Ciprian Toma din Brăila crede că noul ministru trebuie să provină din rândul cadrelor didactice.

„În primul rând, ministrul Educaţiei trebuie să provină din rândul cadrelor didactice. Apoi, el trebuie să vorbească fluent limba română şi cel puţin o limbă străină, pentru că ultimii miniştri, culmea, ai Educaţiei, au fost o jignire adusă limbii române. (…) Să nu uite că învăţământul ar trebui să fie prioritate naţională, şi la sat şi la oraş. Mai este ceva: educaţia se face în clasă, nu în biroul contabilului de la Primărie, asta trebuie să ştie viitorul ministru. Şi să pună interesele profesorilor, elevilor şi studenţilor înaintea intereselor de partid. Ar putea să desfiinţeze inspectoratele şcolare în ideea descentralizării, oricum sunt inutile”, a spus Ciprian Toma.

Pentru profesorul Mihai Crudu din Galaţi cel mai important ar fi ca noul ministru să nu „bulverseze procesul educativ sub pretextul că aplică reforme”.

„Eu nu am aşteptări de la nici un ministru, de obicei miniştrii nu fac decât să încurce lucrurile. Nici măcar să vorbească corect nu mai am pretenţia. Asta m-ar surprinde şi asta mi-aş dori, să vorbească româneşte, să fie competent şi să nu bulverseze procesul educativ sub pretextul că aplică reforme. Să ne lase în pace, pe noi şi pe elevi. De exemplu, noi nu ştim ce se va întâmpla la viitorul Bacalaureat, cum vor arăta testele, asta aştept de la viitorul ministru, să ne spună rapid cum va fi organizat examenul. De asemenea, aştept să nu ne taie salariile, nici nu visăm să le crească. Dar vă repet, nu avem aşteptări de la miniştri, pentru că nu vrem să avem dezamăgiri”, a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Mihai Crudu.

Citește și: