Firuta Flutur
40 vizualizări 22 oct 2019

Potrivit raportului MCV publicat de Comisia Europeană, aspectele care au creat îngrijorarea oficialilor europeni sunt, printre altele:

-accelerararea intrării în funcţiune a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), deja identificată în noiembrie 2018 ca o sursă de preocupare, şi extinderea jurisdicţiei acesteia pe apeluri sau chiar pe dosarele deja închise;

-slăbirea notabilă a rolului Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în favoarea Secţiei pentru judecători. În particular, Secţia pentru procurori nu a avut niciun rol în numirea procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie şi la crearea acesteia;

- majorarea de pe o zi pe alta a criteriului de vechime pentru procurorii (inclusiv pe cei din poziţii de management) din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fără a lua în considerare impactul asupra acestor două structuri de parchet.

Potrivit legii, noile criterii de eligibilitate s-au aplicat şi retroactiv celor numiţi deja, lucru ce a determinat practic aplicarea retroactivă a legii, se mai arată în documentul MCV.

"Implementarea legilor modificate a dus la preocupări asupra independenţei judiciare, ca de exemplu în funcţionarea Secţiei penrru investigarea infracţiunilor din justiţie. Aceasta a fost identificată drept cauză a nesiguranţei şi imprevizibilităţii din domeniul judiciar", se mai arată în raportul tehnic MCV.

Raport MCV: Secţia Specială a confirmat temerile că e utilizată ca instrument de presiune politică

Operaţionalizarea Secţiei Speciale a confirmat temerile potrivit cărora structura ar putea fi utilizată ca instrument de poliţie politică,se arată în raportul MCV, care subliniază că au existat situaţii când SIIJ a intervenit în cursurile anchetelor penale, ce ridică îndoieli privind obiectivitatea

Potrivit documentului, raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiţiei modificate, care intraseră în vigoare în iulie şi în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor, fapt care, în ultimă instanţă, putea submina independenţa, eficienţa şi calitatea sistemului judiciar.

„În loc să abordeze problemele evidenţiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor şi prin regimul în materie de sancţiuni disciplinare şi de răspundere disciplinară a magistraţilor. În consecinţă, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuţie în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 şi a propus un răgaz pentru reconsiderarea situaţiei prin îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor”, se arată în raportul MCV.

Astfel, în raportul din noiembrie 2018, se recomanda: suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente şi revizuirea legilor justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

„Aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autorităţile române, care au invocat şi argumentul că legile justiţiei produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”, atrage atenţia raportul MCV.

Totodată, experţii Comisiei Europene au menţionat şi îngrijorările privind Secţia Specială. Modificările legate de accelerarea înfiinţării Secţiei speciale şi extinderea competenţei sale sau modificările aduse cerinţelor şi regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au alimentat şi mai mult „sursele de îngrijorare şi lipsa de încredere în aceste modificări”.

„În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. (...) Funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situaţii în care Secţia specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, mai arată sursa citată.

Printre situaţiile se numără şi cazurile în care Secţia Specială a iniţiat anchete împotriva magistraţilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum şi modificările abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanţelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupţie la nivel înalt.

„Numirile în funcţiile de conducere din Secţia specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desfiinţarea Secţiei speciale”, mai punctează experţii în raportul MCV.

De altfel, în iulie 2019, ministrul justiţiei şi-a exprimat disponibilitatea de a identifica soluţiile legislative adecvate, în consultare cu sistemul judiciar şi cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces de consultare structurată.

„Cu toate acestea, declaraţiile ulterioare ale conducerii guvernului au sugerat că nu vor fi propuse schimbări în ceea ce priveşte Secţia specială”, mai precizează raportul, care conchide, în privinţa acestui capitol, că problemele ridicate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneţia şi de GRECO nu au dus la propunerea de noi modificări.

Citește și: