Elena Crangasu
79 vizualizări 14 dec 2019

„Calitatea de meşteşugar tradiţional se recunoaşte în urma parcurgerii procedurii reglementate de prezenta lege, prin decizie a comisiei speciale pentru verificarea şi acordarea statutului de meşteşugar tradiţional şi prin emiterea unui certificat de meşteşugar tradiţional de către Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România”, potrivit propunerii legislative a deputatului PSD.

Din comisia specială pentru verificarea şi acordarea statutului de meşteşugar tradiţional vor face parte: un reprezentant al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, care va fi preşedintele comisiei, un reprezentant al centrului judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi un reprezentant al Uniunii Naţionale a Meşteşugarilor Tradiţionali din România, care îşi desfăşoară activitatea de meşteşugar tradiţional în judeţul respectiv.

Certificatul de meşteşugar tradiţional este eliberat de către Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România care eliberează certificatul de meşteşugar tradiţional în maximum 15 zile de la depunerea documentelor. Pentru eliberarea certificatului nu este percepută taxă.

De asemenea, proiectul propune şi înfiinţarea Registrului Naţional al Meşteşugarilor Tradiţionali din România, în format electronic, care va fi administrat de Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România.

Meşteşugarii tradiţionali înscrişi în Registrul Naţional vor beneficia de locuri amenajate special în cadrul târgurilor şi festivalurilor de profil, precum şi de reducerea la jumătate a taxelor de participare la astfel de evenimente, conform iniţiativei legislative.

„Meşteşugarii tradiţionali înscrişi în Registrul Naţional al Meşteşugarilor Tradiţionali din România, în scopul expunerii şi/sau al comercializării produselor meşteşugăreşti proprii beneficiază de locuri centrale, special amenajate, în cadrul festivalurilor, târgurilor, bâlciurilor şi altor evenimente de profil, organizate la nivel naţional, regional sau local, în vederea expunerii sau a comercializării produselor meşteşugăreşti proprii.

Meşteşugarii tradiţionali înscrişi în Registrul naţional al meşteşugarilor tradiţionali din România beneficiază de reducerea la jumătate a taxelor de participare la festivaluri, târguri, bâlciuri, târguri stradale la alei principale şi alte evenimente de profil, unde îşi expun şi/sau îşi comercializează produsele meşteşugăreşti tradiţionale proprii.

În condiţiile în care consideră oportun, organizatorii festivalurilor, târgurilor şi ai altor evenimente de profil pot oferi scutiri integrale de la plata tarifelor de participare pentru meşteşugarii tradiţionali înscrişi în Registrul naţional al meşteşugarilor tradiţionali din România.

În condiţiile în care Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România organizează festivaluri, târguri şi alte evenimente de profil, meşteşugarii tradiţionali înscrişi în Registrul Meşteşugarilor Tradiţionali din România sunt scutiţi de plata taxei de participare”, arată iniţiatorul în proiectul de lege.

Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România îşi asigură finanţarea din venituri proprii, conform propunerii legislative.

„Veniturile proprii provin din: taxe şi chirii pentru participarea la târguri, festivaluri, sau alte evenimente de profil organizate în regim propriu sau în parteneriat cu alte entităţi juridice din ţară şi străinătate; încasări rezultate din valorificarea produselor meşteşugăreşti tradiţionale din activităţi proprii sau anexe; exploatarea drepturilor asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în patrimoniu; parteneriate de natură economică cu persoane juridice de drept public sau privat, din ţară sau străinătate; proiecte pentru dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale, finanţate de autorităţile publice centrale sau locale de la bugetul de stat sau bugetele locale ori finanţate prin fonduri externe; subvenţii, sponsorizări şi donaţii ale persoanelor fizice sau juridice, legate testamentare; venituri şi/sau dividende ale societăţilor comerciale la care Uniunea este acţionară sau asociată; tarifele aferente unor activităţi concesionate din partea statului; orice alte venituri realizate din activitatea desfăşurată, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare”, potrivit proiectului înregistrat la Senat.

De asemenea, Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România „poate primi în folosinţă gratuită, pe durată determinată, bunuri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau ale statului, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Guvernului României, după caz, numai cu scopul de a derula programe şi proiecte pentru documentarea, cercetarea, promovarea, protejarea, conservarea, punerea în valoarea, revitalizarea şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale din România la nivel naţional, regional sau local”.

Proiectul de lege mai prevede ca 9 septembrie să fie „Ziua Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România”, care va fi celebrată ca zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

Ministerele Culturii şi al Educaţiei, Parlamentul, Guvernul, Preşedinţia României şi autorităţile administraţiei publice şi locale organizează pe 9 septembrie, în limita bugetului disponibil evenimente pentru promovarea meşteşugurilor şi produselor tradiţionale.

Cu 90 de zile înaintea „Zilei Naţionale a Meşteşugarilor Tradiţionali din România”, Ministerul Culturii şi Uniunea Naţională a Meşteşugarilor Tradiţionali din România, în parteneriat cu operatorii economici interesaţi, organizează evenimente specifice de promovare a meşteşugurilor tradiţionale şi a produselor meşteşugăreşti tradiţionale, inclusiv campanii de comunicare publică pentru promovarea respectivelor evenimente.

Fondurile necesare pentru organizarea manifestărilor prilejuite de celebrarea „Zilei Naţionale a Meşteşugarilor Tradiţionali din România” sunt asigurate din bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi direcţiile judeţene de cultură, precum şi din bugetele altor autorităţi publice centrale şi locale, în limita alocaţiilor bugetare aprobate, potrivit iniţiativei legislative.

Proiectul de lege este semnat de 37 de parlamentari de la mai multe partide şi este depus la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaţilor.

Sursă Foto: Pixabay / caracter ilustrativ

 

Citește și: