Gandul.info
Vasile Magradean
10647 vizualizări vineri, 14:48

Municipiul Câmpia Turzii a intrat în atenţia poliţiştilor şi procurorilor, dar şi a Avocatului Poporului, după apariţia unor filmuleţe cu tineri care ar fi consumat drogul K2/Zombie. În timp ce autorităţile locale susţin că problema nu mai există, în urma arestării a doi dealeri, reprezentanţii instituţiilor de învăţământ rămân vigilenţi.

Mai multe filmuleţe au surprins tineri zăcând pe scaune în zona Gării ori pe băncile din parcuri, inerţi şi albi la faţă ca nişte saci cu făină sau care se mişcau de parcă tocmai şi-ar fi băgat degetele în priză. Alţii, care stăteau aplecaţi, fără reacţie sau mergeau cu spatele şi păreau gata să cadă, de parcă abia şi-ar ţine echilibrul pe o sârmă ancorată la mare înălţime. Sau unii care aveau mişcări incontrolabile, convulsive, ca şi când ar da o probă pentru un film horror despre Apocalipsă.

Toţi au ceva în comun: consumaseră drogul K2/Zombie intrând, astfel, în atenţia ofiţerilor de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi a procurorilor DIICOT Cluj care au supravegheat un an oraşul, înainte de a prinde şi aresta doi dintre dealeri, unul fiind Baghera, zis şi ”Lordul drogurilor”.

Efectele îngrozitoare ale drogului zombie

”Nu-i mai găseşti prin centru sau pe la Gară, dar mergeţi seara pe strada Oţelarilor, în spatele blocurilor muncitoreşti. E plin de ei acolo, drogaţii, te şi sperii, sunt care sunt elevi de şcoală, sunt şi mai mari,” se plânge o femeie, aflată pe strada Aurel Vlaicu, din zona centrală.

Pe Oţelarilor, blocurile cu patru etaje încremenite în comunism, rezistă alături de blocuri modernizate şi vopsite în culori diverse. Un pasaj cu pereţii gri din beton, coşcoviţi şi acoperiţi de graffiti, face trecerea de pe trotuar spre spatele blocului.

”Nici Poliţia nu vine seara pe aici. Am auzit că ce fac ăştia pe aici... Da, fumează din alea, de nu mai ştiu de ei. Nu ai ce ieşi din bloc,” şopteşte o femeie, aruncând priviri rapide în jur.

Un bărbat în vârstă, care locuieşte în zona Gării, a văzut de mai multe ori tineri aflaţi sub influenţa substanţelor psihotrope, dar nu a avut curaj să se apropie.

”După ce am văzut unul din ăştia ziua în amiaza mare, cum îşi smucea mâinile, nu am mai avut curajul să trec cu nepoţica cu bicicleta. Nu erau beţi, un beţiv nu se comportă aşa. Nu ştii pe ce lume e şi ce poate să facă. Mai bine păstrezi distanţa”, afirmă omul.

Câţiva elevi mai mari din oraş vorbesc stingheri despre fenomenul consumului de droguri. Toţi ştiu că a existat, dar nimeni nu ştie nimic concret. Părerea este, însă, unanimă: ”cine vrea să încerce cu siguranţă va găsi de unde”.

”Aşa, din auzite, ştim de droguri, dar nu ştiu pe cineva anume că vinde,” a spus un tânăr.

Un coleg îl completează precizând că traficul de droguri nu se face, totuşi, în văzul lumii, în zonele unităţilor de învăţământ.

”Să nu credeţi că la Câmpia Turzii ieşim pe poarta şcolii şi putem cumpăra. Nu ştiu unde se vând, dacă se mai vând. Cu siguranţă, dacă au fost acele imagini cu drogaţi, cineva le-a vândut substanţele, dar noi nu ştim,” a menţionat elevul.

Tot presa e de vină, că face din ţânţar armăsar

Primarul Dorin Lojigan susţine că, la fel ca în oricare subiect ”cu potenţial”, articolele de presă amplifică dimensiunile problemei, astfel că la Câmpia Turzii nu se poate vorbi despre ”un fenomen al consumului de droguri”, ci mai degrabă despre câţiva tineri care au consumat substanţe susceptibile a avea efect psihoactiv, dar care, datorită intervenţiei BCCO şi DIICOT, acum s-au oprit.

”Practic, odată cu arestarea celor doi indivizi, consumul de substanţe s-a sfârşit. În fiecare an, la nivelul judeţului Cluj se implementează o strategie anti-drog. Având în spate activitatea de avocat, am observat că acest fenomen, al consumului şi traficului de substanţe stupefiante are o oarecare ciclicitate. Cât priveşte cazurile din oraşul nostru, acestea au început în toamna anului trecut, cu sesizări răzleţe, însă au luat amploare în primăvara acestui an,” a declarat Lojigan corespondentului Mediafax.

Potrivit acestuia, consumul de substanţe psihoactive nu se perpetuează numai la Câmpia Turzii, ci este prezent în Bucureşti, despre care spune că este ”capitala heroinei din România” sau în Cluj-Napoca, oraşul în care „etnobotanicele şi marijuana sunt la ordinea zilei”.

”Câmpia Turzii nu este un teren propice pentru consumul de droguri. Vorbim, mai degrabă, despre un efect de lupă, care a fost amplificat de reportajele televiziunilor naţionale. Astfel s-a propagat ideea conform, căreia, Câmpia Turzii ar fi capitala drogurilor, dar nu este aşa. Am avut 5-6 cazuri de tineri care au consumat, dintre care doar doi sunt din Câmpia Turzii, iar restul din alte oraşe şi comune (Aiud, Luduş, Turda, Unirea). Uitaţi-vă că la Cluj-Napoca, raportul consumator pe cap de locuitori este mult mai mare, deci nu, Câmpia Turzii nu este un teren propice, iar astăzi, la Câmpia Turzii nu se mai consumă etnobotanice”, a menţionat edilul.

Întrebat cum s-a implicat Primăria Câmpia Turzii în reducerea sau stoparea acestui fenomen, ce măsuri au fost întreprinse şi cu ce rezultate, Dorin Lojigan a precizat că, încă de la începutul acestui an, instituţia pe care o conduce a demarat un proiect anti-drog denumit ”Fii responsabil, nu eşti reciclabil!”, prin intermediul căruia inspectori ai Centrului Regional de Prevenţie Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj au venit în oraş, pentru a purta discuţii cu tinerii şi cu părinţii lor, în legătură cu efectele nocive ale consumului de substanţe stupefiante.

”Am organizat întâlniri cu elevii, inclusiv în şcoli şi licee. În luna mai a acestui an, am întreprins un seminar pe această temă, la care au participat părinţi, profesori, elevi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene. La acest simpozion a fost invitat şi Sorin Oprea, şeful Agenţiei Naţionale Antidrog, dar acesta a declinat invitaţia. Totodată, în zilele premergătoare descinderii BCCO şi DIICOT la Câmpia Turzii, am formulat o adresă către DIICOT - Structura Teritorială Cluj pentru a-i informa şi a le cere ajutorul în acest subiect. Cât despre rezultate, se văd chiar acum - consumul tinde spre zero, iar campaniile noastre de prevenire continuă până la sfârşitul anului,” a explicat primarul.

Pe de altă parte, directorul Liceului „Pavel Dan” Câmpia Turzii, Daniela Cristina Popa, percepe fenomenul consumului de droguri din oraş drept îngrijorător, care obligă reprezentanţii instituţiilor din învăţământ să rămână vigilenţi.

”Nouă nu ni s-a semnalat niciun caz în care să fie implicat vreun elev al şcolii noastre, dar avem la orele de dirigenţie activităţi pe această temă. În luna mai s-a desfăşurat o conferinţă cu tematică anti-drog şi am transmis diriginţilor aspecte din lucrările acesteia, iar în şcoală s-a desfăşurat, în colaborare cu Serviciul de Asistenţă Socială a Primăriei, o acţiune la care au participat şi foşti consumatori de droguri care au împărtăşit din experienţa lor. Am întrebat şi la cabinetul medical şcolar dacă s-au prezentat copii cu afecţiuni cauzate de consumul de astfel de substanţe, dar răspunsul a fost negativ,” spune Popa.

Numărul cazurilor aduse la spital e în scădere

Adrian Antal, managerul Spitalului Municipal Câmpia Turzii, a confirmat că la unitatea spitalicească pe care o conduce au fost aduşi de către Poliţie şi Ambulanţă tineri care consumaseră substanţe interzise şi cărora li s-a acordat primul ajutor.

”Li s-au pus perfuzii şi, după ce au fost stabilizaţi, au fost anunţaţi cei de la Poliţie şi aparţinătorii şi duşi ori acasă ori, dacă s-a constatat că pacientul era foarte grav, s-a trimis la UPU Cluj-Napoca ori la Psihiatrie. În general, se stabilizau după administrarea perfuziilor”, povesteşte Antal.

Numărul persoanelor internate în primele opt luni la Unitatea de Primiri a Urgenţelor (UPU) Cluj-Napoca pentru consum de substanţe psihoactive este de 186, în scădere faţă de anii anteriori, fiind documentate, pe bază de analiză rapidă, urme de cocaină, cannabis, THC, etnobotanice.

Reprezentanţii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca, de care aparţine UPU, au declarat corespondentului Mediafax că unităţile medicale asigură terapia complicaţiilor, dar nu se pot implica în problemele sociale şi de educaţie care determină, de cele mai multe ori, consumul de substanţe psihoactive.

”La nivelul UPU Cluj-Napoca, au fost înregistrate în primele opt luni ale acestui an 186 de urgenţe medicale produse ca urmare a consumului de substanţe psihoactive, cele mai multe - 38, fiind în luna august. Numărul este în scădere faţă de anii anteriori, 2016 şi 2017, când au fost 207, respectiv 219 în acelaşi interval. Consumul de droguri sau substanţe psihoactive reprezintă un pericol pentru orice individ şi trebuie căutate soluţii la nivel social pentru controlul consumului. Spitalele asigură terapia complicaţiilor, dar nu se pot implica în problemele sociale şi de educaţie care determină, de cele mai multe ori, consumul. La UPU Cluj-Napoca au fost documentate, pe bază de analiză rapidă, urme de cocaină, cannabis, THC, etnobotanice”, au spus sursele citate.

Potrivit acestora, din cele 186 de cazuri internate, 126 au fost tratate ca urmare a consumului de droguri la Clinica de Psihiatrie Cluj-Napoca, restul persoanelor fiind trimise acasă, deoarece nu necesitau internare.

Numărul persoanelor tratate la Psihiatrie a fost anul trecut de 226 şi 175 în 2016, tot pe primele opt luni.

foto: youtube.com

 

Citește și: